Antrenoarea Catalinei Ponor sustine ca presiunea medaliilor si lipsa unei pregatiri centralizate au fost decisive pentru rezultatele de la Mondiale.

Veti continua sa o pregatiti pe Catalina pentru Olimpiada de la Beijing?

Deocamdata astept analiza federatiei de specialitate dupa Mondialele de la Stuttgart. Este greu sa abordez pregatirea cu o singura sportiva. Nu cred ca este cel mai fericit mod pentru Catalina de a se antrena. Sigur, dupa un an si jumatate de repaus, a avut nevoie de o perioada de izolare. Dar acum a ajuns la un alt nivel, iar pregatirea pentru Olimpiada este mult mai complexa. Trebuie sa vedem ce ar fi de facut: ori foarte multe concursuri, ori bagata din cind in cind intr-o pregatire comuna.

Ce s-a intimplat cu Catalina la Stuttgart?

Greseala ei a fost ca si-a dorit prea mult. Si cind iti doresti ceva foarte tare, atunci nu iese. Desi avea doar trei luni de antrenamente, nu pot spune ca nu era pregatita. Cea mai proasta birna a ei de la antrenamente ar fi fost mai buna decit cea de la Mondiale. La Stuttgart, in momentul in care a aparut presiunea pe medalii, factorul psihologic a fost mult mai puternic decit cel fizic. In ultima luna a avut cinci concursuri. Daca primeam cel mai mic semnal ca nu este pregatita, nu o expuneam la Mondiale.

Credeti ca ar avea nevoie de un psiholog?

Noi tot fugim de ideea de psiholog, care este atit de uzitata in strainatate. Ne-ar trebui un psiholog sportiv, care sa inteleaga ce se intimpla in gimnastica, si nu stiu daca in Romania exista asa ceva. Am incercat varianta cu psihologul cu Simona Aminar. Era pregatita foarte bine, dar in concursuri mereu claca, ba la birna, ba la altceva. Motivatia psihologului era ca-si doreste prea mult. Simona a reusit insa sa depaseasca aceasta situatie cu ajutorul echipei. Fetele se sprijineau, iar acest sistem a functionat pentru echilibrul ei mental. La Catalina, acest lucru nu este posibil. Ea nu a avut pe nimeni in jurul ei, s-a pregatit singura. Chiar si la Stuttgart, ea locuia la etajul 1 al hotelului, iar restul fetelor la 4. Si asta si-a pus amprenta asupra ei. Parca era venita de pe alta lume. Nici gongul care anunta finalul exercitiului nu l-a auzit, ceea ce nu i s-a intimplat niciodata. Acum are alta virsta, constientizeaza altfel concursul. Inainte era o robotica, facea birna pentru ca asa trebuia sa o faca.

Cind reveniti in sala?

Catalina are o saptamina liber in care sa-si dea examenele la facultate, dupa care vom sta de vorba. Ea singura trebuie sa analizeze ce a trait la Stuttgart. Daca decide ca poate trece peste acele stari emotionale care sint distructive, ne vom pune pe treaba. Birna ei are valoare, perspectiva are, trebuie doar sa gaseasca in ea resursa de a scapa de acele emotii de concurs.