Manevre necunoscute påna acum pe dosarele care cuprindeau fapte de coruptie, abuz in serviciu, inselaciune, fals si uz de fals in cauza „Rosia Montana“ au facut ca autorii acestor infractiuni sa ramåna liberi. O nota a anchet
Manevre necunoscute påna acum pe dosarele care cuprindeau fapte de coruptie, abuz in serviciu, inselaciune, fals si uz de fals in cauza „Rosia Montana“ au facut ca autorii acestor infractiuni sa ramåna liberi. O nota a anchetatorilor care s-au ocupat de aceasta cauza dezvaluie dedesubturile afacerii, amanunte necunoscute påna acum si barierele care au oprit cursul unei anchete ce urma a fi extinsa påna in Canada. Frank Timis a ramas „nevinovat“, fostul ministru Radu Berceanu a ramas nederanjat de Parchete

Conform anchetatorilor, infractiunile trebuiau declinate, la un moment dat, la P.N.A., actuala Directie Nationala Anticoruptie. Desi procurorul a insistat, i s-a indicat „sa pastreze dosarul påna la noi dispozitii“. In nota se arata ca Radu Berceanu - cel care a dat OK-ul proiectului cånd era ministru al industriilor, si Calin Popescu Tariceanu au fost avertizati la acea vreme despre asocierea dezavantajoasa cu firma „Gabriel Resources'', dar „toate demersurile au fost respinse“. Cele trei dosare ale lui Frank Timis au primit NUP

Di n nota mai reiese ca Frank Timis a cotat la Bursa de metale pretioase din Vancouver-Canada actiunile unei societati inexistente. La acea data, exista doar un proiect, „Rosia Montana“, si atåt. Nota evidentiaza si efectele rezilierii contractului, care ar dauna imens statului romån. In Italia, la un concurs televizat, concurentii au fost intrebati: „Care e cea mai poluata zona din Europa?“. Raspunsul corect a fost: „Rosia Montana“. Parchetul nu poate deveni milionar, dar poate redeschide anchetele distruse påna acum

Justitia din Romania traieste, in continuare, sub auspiciile secretomaniei dosarelor rulate prin sertarele parchetelor, care au fost finalizate, fara stiinta opiniei publice, cu neinceperea urmaririi penale si fara a se cunoaste adevarata motivatie. Astfel de dosare nu sunt mizilicuri, precum furtul unei gaini sau bataia cu furca pe o capita de fan, ci dosare de mare anvergura, cu gust amar de coruptie, in care anchetele realizate ca la carte ar fi devoalat nume ale unor personaje importante, iar unele dintre ele nu si-ar mai fi continuat linistite, pana azi, ascensiunea politica. Una dintre aceste spete este „Rosia Montana“. In spatele usilor inchise ale Parchetului General, interese oculte au facut ca peste dosarele „Rosiei Montane“ sa fie pus capacul. Si, de la Tanase Joita incoace, nici unul dintre procurorii generali ai Romaniei, sau subalternii acestora, nu a avut curiozitatea sa vada ce s-a ascuns in nefirestile solutii de neincepere a urmaririi penale. De ce a scapat Frank Timis, patronul companiei „Gabriel Resouces“, neatins pana azi? Dar Radu Berceanu, a carui semnatura ministeriala a insemnat debutul afacerii? Cel putin pentru ca, arata un document intern al cauzei „Rosia Montana“- aflat in posesia 'Gardianului>>, SRI-ul nu s-a implicat sa stabileasca datele solicitate la acea vreme de procurorii in cauza. Asa fiind, solicitam conducerii Parchetului Inaltei Curti analizarea solutiilor de NUP date in aceste dosare, considerand ca este sigura posibilitate de redeschidere a cauzei „Rosia Montana“, cauza in care adevarul a ramas inca neelucidat.

Numele lui Frank Timis a figurat in urmatoarele dosare: numarul 3/P/2003 al Sectie de combatere a criminalitatii organizate si antidrog a Parchetului Inaltei Curti, numarul 33/P/2002 al Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel si numarul 119/P/2001 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. Toate au fost finalizate cu neinceperea urmaririi penale. De asemenea, cauza „Rosia Montana“ a ajuns si la Sectia Parchetelor Militare, dar si aici a avut, in cele din urma, aceeasi soarta din cauza presiunilor la care au fost supusi anchetatorii.
Conform notei realizate la data la care, in urma cu trei ani, anchetatorii incercau sa mai faca ceva, inceputul afacerii dateaza din iunie 1997, cand firma „Gabriel Resourses“ Ltd. apartinand lui Frank Timis a incheiat cu R.A.C. Deva un contract de societate, „in fapt, un proiect“.

Nota anchetatorilor militari dezvaluie dedesubturi nebanuite ale afacerii 'Rosia Montana>>

„La acea data, intregul patrimoniu al minei Rosia Montana a fost evaluat la cca 1,5 milioane lei (vechi-n.red), in societatea mixta ce urma a fi infiintata, partii romane revenindu-i o cota de 20% din actiuni, restul de 80% fiind atribuit partenerului strain, noua societate urmand a se numi Rosia Montana Gold Corporation. (...) In acest cadru, compania „Gabriel Resources“ a angajat personal de specialitate roman din domeniul minier, iar in consiliile de administratie ale firmei straine au fost numiti functionari din institutiile statului ce-si desfasurau activitatea in domeniul minier, precum si persoane din cadrul grupului „Tender“ S.A. Una din principalele activitati de exploatare a zonei miniere a constituit-o recoltarea a 80 de tone minereu, care a fost containerizata si exportata in Australia pentru expertizare la una din cele mai renumite firme din lume.

In urma unor sesizari din partea Serviciului Roman de Informatii, referitor la savarsirea unor infractiuni impotriva sigurantei nationale, precum si a unor fapte de coruptie, s-a constituit un dosar penal privind un ofiter superior al Directiei Topografice Militare din MApN care, dandu-si demisia, a fost incadrat intr-o functie de director la firma „Gabriel Resources“. In aceasta ultima calitate, fostul ofiter a desfasurat activitati extrem de complexe, de culegere a unor date topometrice si topografice, videograme si fotograme ale zonei Rosia Montana, in care se aflau si obiective militare“.

'Pastrati dosarul pana la noi dispozitii!>>, a fost un 'agreement>> fara finalizare

In urma verificarilor prealabile efectuate in cauza de catre un procuror militar din Sectia Parchetelor Militare a PICCJ, s-a constatat ca datele obtinute de fostul ofiter in folosul firmei straine tocmai ce fusesera declasificate. Asa ca, s-a dat, pe aceasta parte a dosarului, neinceperea urmaririi. Totusi, indiciile temeinice privind savarsirea unor acte de coruptie , inselaciune, abuz in serviciu, fals si uz de fals au ramas. Din aceasta cauza, procurorii militari au considerat ca e necesara disjungerea si trimiterea dosarului, pe competenta, la Directia Nationala Anticoruptie (n.red.- la acea vreme P.N.A.).

Din nota reiese insa ca dosarul a ramas la Sectia Parchetelor Militare dintr-un motiv ce explica presiunile facute pe caz: „Intrucat dosarul, din considerente de competenta, trebuia declinat la P.N.A.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.