Cateva reclame de televiziune inteligente sau haioase nu pot anihila penibilul altora, indiferent ca au fost concepute in laboratoarele globalizarii sau local. Dintre cele care reusesc sa faca praf concomitent logica si stiinta in frunte se afla o reclama la sampon care contine nu masline sau aloe vera, ci "agenti de directionare a firelor rebele"! Detergentii genereaza frecvent reclame cu sterotipuri de gen si contin uneori propria contrareclama: tot la doua-trei luni apare "noul" detergent care il face de ras pe cel vechi laudat anterior. Detergentul nou este "extra", "super", "ultra", la fel si cremele de fata care intineresc cu 20 de ani. In aceste cazuri mesajul publicitar nu pare a da doi bani pe credibilitatea produsului, desi are ca scop castigarea increderii cumparatorului. Dar cum prea mult intelect strica la cumparaturi, reclamele moderne te invita sa iubesti gelul de dus, untdelemnul, maioneza, automobilul, ciocolata, votca sau condimentele, cu alte cuvinte sa fii fidel in amor fata de "brand". Angajata cu contracte scumpe si stricte, publicitatea nu este obiectul unor negocieri etice dintre canalul TV si firmele care o platesc. Cine vine cu bani multi poate face reclama la orice, in orice conditii si oricat, cu cateva limite impuse de Legea Audiovizualului si de CNA. Exemplul flagrant din aceste zile este reclama la iaurtul toxic pe care il proteja prin tacere complice insasi autoritatea de control. Nici scandalul iscat cu asistenta europeana nu a determinat televiziunile sa scoata publicitatea la iaurtul Nutri-day incriminat, care, ca un facut, e construit pe refrenul "sase", un avertisment reversibil.
Americanii, nauciti de cinci decenii de advertising si branding, au inceput sa protesteze impotriva suprapopularii spatiului public cu mesaje de neignorat, impotriva expansiunii corporatiste si a brandingului agresiv. Cotropirii strazii prin reclama, proces numit de unii "fascism cultural", i se opun tot mai insistent "parodierea culturala" initiata in anii '80 de grupul Negativland din San Francisco si "spargatorii de reclame". Tineri artisti intervin cu talent si inspiratie pe panourile publicitare si modifica in raspar imaginile si textele obtinand efecte opuse intentiilor publicitare. Cateva exemple din cartea "No Logo.Tirania marcilor" de Naomi Klein: marul, logo-ul firmei Apple, a fost redesenat ca un craniu, sloganului "Gandeste altfel" i s-a adaugat fotografia lui Lenin, in timp ce mesajul puternicului producator de petrol Exxon a devenit, dupa o deversare poluanta in mare, "Se intampla si porcarii. Exxon".
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
🎦 Smart Products, afacerea care caută mereu cele mai noi tehnologii în lume
Sursa: start-up.ro
-
A scăzut încrederea în economie
Sursa: futurebanking.ro
-
Săptămâna filierelor de producători locali în Auchan: ce găsim la raft...
Sursa: retail.ro
-
Am obosit s-o iau mereu de la început
Sursa: kudika.ro
-
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău...
Sursa: garbo.ro
-
Shimbări la vârful Allianz-Țiriac Pensii Private: Virgil Ichim pleacă de la...
Sursa: wall-street.ro