Coreenii vor sa ne construiasca doua reactoare nucleare

Reprezentanti ai mai multor firme din Coreea de Sud si-au exprimat intentia de a participa la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.

Constructia reactoarelor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda a suscitat interesul mai multor firme din Coreea de Sud, care si-au afirmat intentia de a participa la realizarea acestui proiect. Interesul coreenilor pentru Cernavoda a fost manifestat in cadrul unei intilniri, organizata de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, dintre conducerea Nucleaelectrica si o delegatie de oameni de afaceri asiatici in care acestia au mai declarat domenii de interes IT-ul si agricultura.

"Intentionam sa investim in constructia unitatilor 3 si 4 de la centrala Nuclearelectrica, unde putem aduce tehnologie noua si experienta noastra in acest domeniu", a spus Kim Sang-Yeol, un reprezentant al coreenilor, citat de NewsIn. Potrivit Nuclearelectrica, delegatia sud-coreeana nu a depus o oferta concreta pentru Cernavoda, partea romana prezentindu-le strategia de realizare a reactoarelor.

Desi intre firmele din Coreea de Sud si statul roman au existat doar prime discutii, guvernul sud-coreean, citat de agentia de stiri Yonhap, sustine ca Romania vrea, de pe acum, investitii coreene la Cernavoda. "Romania va incepe constructia reactoarelor 3 si 4 de la Centrala nucleara de la Cernavoda in 2009, compania ce va efectua aceste lucrari urmind a fi aleasa in cursul anului viitor", a precizat ministrul coreean al comertului, industriei si energiei.

La inceputul lunii august, Ministerul Economiei si Finantelor anunta ca termenul-limita pentru depunerea ofertelor angajante in vederea participarii la construirea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda a fost stabilit pentru 25 octombrie 2007 de catre comisia de negociere, numita de Nuclearelectrica pentru selectarea investitorilor si negocierea conditiilor de infiintare a societatii comerciale care va finaliza constructia reactoarelor. Totodata, comisia va pune la dispozitia potentialilor ofertanti documentul de descriere a modelului adoptat pentru finalizarea proiectului, a cererii de oferta angajanta, precum si a proiectului actului de asociere a investitorilor.

Guvernul a aprobat, la mijlocul lunii iunie, printr-o hotarire, strategia de selectare a investitorilor pentru finalizarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda si a mandatat Ministerul Economiei sa intreprinda masurile necesare pentru punerea ei in aplicare. Strategia are in vedere finalizarea procesului de atragere a investitorilor si inregistrarea noii societati dedicate unitatilor 3 si 4 la inceputul anului 2008, in asa fel incit lucrarile efective sa inceapa in cursul aceluiasi an. Punerea in functiune a unitatilor 3 si 4 este prevazuta pentru 2014, respectiv 2015.

Potrivit actului normativ, realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda este prevazuta a se face prin atragerea in mod transparent a capitalului privat al companiilor cu bonitate si forta financiara, care sint dispuse sa se asocieze cu Nuclearelectrica SA in vederea finalizarii si operarii obiectivului energetic. Sursele de finantare urmeaza a fi atrase de catre actionari, atit sub forma de actiuni, cit si de surse financiare atrase prin emisiuni de bonduri sau credite. Investitorii selectati pentru constructia reactoarelor nucleare 3 si 4 vor contribui cu aport in numerar, reprezentind 30% din costurile de realizare a proiectului la capitalul social al companiei de proiect.

Realizarea unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda presupune fonduri de investitii de peste 2,2 miliarde de euro. Fiecare dintre cele doua reactoare ar urma sa aiba o putere instalata de 720 de MW.

In luna aprilie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, anunta ca statul va relua procesul de atragere a investitiilor private pentru constructia celor doua reactoare nucleare, intrucit selectia firmelor calificate se facuse inaintea unei hotarari de guvern in acest sens.

In prima faza, pentru constructia reactoarelor 3 si 4 se calificasera 13 companii si consortii. Este vorba despre AES Corporation (SUA), ALRO Slatina, TESS Conex - ASAM-Iasi, Ansaldo (Italia) si AECL (Canada), Unit Investments( Luxemburg ) - Dogan Enerji (Turcia), Electrabel (Belgia), Electrica, ENEL (Italia), E.ON Energie (Germania), Gabriel Resources (Canada), Iberdrola (Spania), KHNP (Coreea de Sud) si RWE Power (Germania).

---

Despre autor: