Parintele Constantin Marioara, de la biserica Sf. Vineri din Pitesti, vrea sa inhate padurile apartinand unui numar de opt parohii comunale, redobandite de acestea in mod legal. Fata bisericeasca nu se multumeste cu cele 30 de hectare de suprafete im
Parintele Constantin Marioara, de la biserica Sf. Vineri din Pitesti, vrea sa inhate padurile apartinand unui numar de opt parohii comunale, redobandite de acestea in mod legal. Fata bisericeasca nu se multumeste cu cele 30 de hectare de suprafete impadurite retrocedate bisericii pe care o pastoreste, in baza Legii nr. 1/2000, ci vrea intregul pot de 270 ha.
Pentru spolierea parohiilor fratilor parinti, preotul Marioara a pus la bataie o gramada de bani, angajandu-si un avocat de succes. Totodata, a apelat la influenta PS Calinic, episcopul Argesului si Muscelului, spre a-i determina pe cei opt preoti sa renunte la padurile bisericilor. In paralel, ca sa nu plateasca ocolului silvic paza padurii care i-a fost retrocedata, a permis defrisarea acesteia, in cuantumul datorat. Numai ca Marioara n-a supravegheat marcarea si taierea copacilor, dupa cum ne-au declarat preotii aflati in litigiu, ceea ce a dus la defrisarea unei mase lemnoase de cateva ori mai mare decat ar fi fost necesar. Despre scandalul izbucnit intre fetele bisericesti din judetul Arges, Biserica Ortodoxa Romana n-a prins inca de veste.
Marul discordiei
Suprafata de 270 ha este doar o parte din padurile confiscate de comunisti, pe care biserica Sf. Vineri din Pitesti si opt parohii de pe valea raului Valsan au reusit sa le redobandeasca, in baza Legii nr. 1/2000. De la infiintare si pana in anul 1945, bisericile din Badiceni, Malureni, Toplita, Bohari, Bunesti, Zarnesti, Corbi si Gales au functionat ca filiale ale bisericii Sf. Vineri, "beneficiind impreuna cu aceasta de veniturile obtinute de pe terenurile agricole si padurile detinute", dupa cum a mentionat Protoieria Curtea de Arges in unele adeverinte din martie 1998. La vremea respectiva, cei opt preoti l-au intrebat si pe parintele Marioara daca are ceva impotriva revendicarii unei parti a padurii, de catre fiecare parohie in parte, care-si capatase independenta. Iar acesta n-a avut. Drept urmare, fiecare asezamant bisericesc a primit atat cat i se putea retroceda, adica 30 ha suprafata impadurita. Ulterior, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind despagubirea fostilor proprietari ale caror imobile au fost confiscate in timpul regimului comunist, popa din Pitesti s-a rasucit la 180 de grade, pentru a inhata si padurile obtinute de fratii sai intr-ale preotiei, pe langa cele 30 ha atribuite de autoritatile locale.
Preotii, constransi sa semneze
Constantin Marioara a inaintat o plangere in instanta, impotriva Comisiei judetene de fond funciar si a comisiilor locale, solicitand anularea hotararilor de retrocedare si a titlurilor de proprietate ale celor opt parohii, spre indestularea propriei burti. Bisericile de pe valea Valsanului au fost citate la Judecatoria Curtea de Arges, in calitate de parti intimate. Afland despre zazania dintre subordonatii sai, PS Calinic, episcopul Argesului si Muscelului, ii ceruse parintelui Marioara sa faca o cerere scrisa si sa nu se ajunga cu galceava in fata judecatorului. Numai ca acesta nu l-a ascultat, chit ca si-a facut sutana de rusine. Totusi, pana la urma, PS Calinic a reusit sa-i stranga pe toti la Manastirea Curtea de Arges, la negocieri. Care negocieri s-au incheiat cu "convingerea" celor opt preoti comunali de a semna "de buna voie" renuntarea la padurile dobandite, in favoarea bisericii Sf. Vineri din Pitesti, cu care n-au nici in clin, nici in maneca. In cadrul dezbaterilor, la intimidare, pitesteanul in sutana s-a laudat ca este gata sa puna la bataie 150 de milioane de lei vechi pentru plata unui avocat cu staif, numai sa obtina ceea ce si-a propus. Ce n-a precizat Marioara este de unde va plati acesti bani, din propriul buzunar, ori din banii parohiei?
Cu o bucurie nedisimulata, Constantin Marioara si-a frecat bucuros mainile, prezentand instantei, la ultimul termen de judecata, hartiile obtinute de la fratii parinti. Numai ca judecatorul a acordat o amanare, considerand ca la bunurile obtinute legal de parohii nu se poate renunta doar prin semnaturile unor preoti vremelnici. Si acestea obtinute sub presiune, am completa noi.
Revenind la fondurile de care dispune Constantin Marioara, ar mai fi de mentionat ca acesta se deplaseaza doar cu jeepul personal.
"Nu suntem in litigiu"
In timpul unei convorbiri telefonice purtate cu parintele Constantin Marioara, fata bisericeasca s-a aratat extrem de surprinsa ca preotii celor opt parohii de pe valea Valsanului au indraznit sa reclame problema la ziarul ZIUA. "Dragii mei, noi nu suntem in litigiu. Este vorba despre aplicarea acestei legi care s-a dat acum (Legea nr. 247/2005 - n.r.) cu retrocedarea padurilor. Dumneavoastra stiti mai bine decat mine aceasta problema. Noi avem acte de o suta de ani privind proprietatea asupra padurilor. Eu vreau sa ni se recunoasca acest drept, dar padurile le voi lasa tot in folosinta parohiilor de pe valea Valsanului", ne-a declarat parintele Marioara. Lucru de care noi ne indoim profund, la fel ca si preotii la care am facut referire pana aici. Ceea ce denota, evident, ca litigiul exista.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.