Printre vrutele si nevrutele spuse de Traian Basescu la deschiderea Scolii de vara pentru tineret "Comunitatii romanesti si identitatea europeana" s-a aflat, la un anume moment, si parerea despre actuala impartire administrativa a tarii. Domnul presedinte al tuturor romanilor din PD si PLD ar dori ca Romania sa fie impartita in 9-12 regiuni. De ce doreste Traian Basescu o noua impartire administrativa a tarii nu credem ca trebuie sa ne straduim a afla. E vorba, cum s-a mai intamplat si in alte ocazii din anii sai de mandat, de o parere ivita in timp ce privea pe  fereastra masinii care-l ducea, cu SPP-isti cu tot, spre locul discursului, sau, de cele mai multe ori, ivita in timp ce-si potrivea microfonul.


Spunem aceasta, deoarece teza noii impartiri administrative n-a beneficiat din partea presedintelui de o prezentare coerenta, argumentata, singura dovada ce ne-ar fi aratat ca e vorba de un proiect si nu de o vorba aruncata in vant.


Primul drept pe care Traian Basescu s-a zbatut sa si-l dobandeasca dupa asezarea la Cotroceni a fost cel de a spune ce-i trece prin cap in aparitiile in fata natiunii. Din acest punct de vedere, cei doi ani de mandat alcatuiesc un munte de vorbe care, oricat s-ar sforta, nu poate da nastere nici macar unui soricel.


Fericit ca, spre deosebire de vremea cand se afla in Opozitie, tot ce spune acum e preluat si comentat de presa, Traian Basescu isi da cu parerea in toate domeniile: de la lovitura de colt la fotbal pana la cultivarea verzei timpurii, la legumicultura.


Sub acest semn, la Scoala de vara pentru tineret, domnia sa a lasat balta prezentul brusc si dat o raita in istoria patriei.


Pipaind pe un teren pentru care n-are nici macar alfabetizarea necesara, domnia sa a ajuns intr-un anume moment la impartirea administrativa a tarii din 1968.


Decizie careia seful statului, la baza marinar si nu istoric, i-a dat urmatoarea explicatie: "tara a fost organizata in unitati administrative numite judete, unitati mici care sa permita acest control al partidului si al instrumentelor sale, fie ca era vorba de zona economiei, fie ca era vorba de supravegherea populatiei". De unde a scos Traian Basescu explicatia acestui moment complex din istoria tarii? Din carti? In nici un caz.


Cartile spun clar ca reorganizarea administrativa a tarii, stabilita prin Legea nr. 1 pentru modificarea Constitutiei RSR din 1965, Lege adoptata de Marea Adunare Nationala la 16 februarie 1968, se inscrie in ceea ce s-ar putea numi perioada de liberalizare a socialismului de catre Ceausescu.


Renuntarea la regiuni si raioane (analfabetismul prezidential se vede si din faptul ca raioanele erau, totusi, unitati mult mai mici decat judetele, si cu toate acestea, Ceausescu nu le-a pastrat) s-a vrut o despartire categorica de modelul sovietic impus Romaniei in anii stalinismului triumfator. Nu intamplator, se revenea nu numai la impartirea administrativa interbelica, pe judete, dar si la denumirile traditionale romanesti. Sfaturile populare deveneau Consilii populare, presedintii Consiliilor populare deveneau primari.


Impartirea pe judete a avut nu numai un scop politic, dar si unul economic. Devenind centre de judet, o seama de orasele uitate de Dumnezeu s-au putut dezvolta, cum s-au putut dezvolta si zone pe care impartirea in regiuni le dezavantajase.


Argumentul ca, prin renuntarea la regiuni si infiintarea judetelor, Securitatea putea supraveghea mai bine populatia face parte din acele explicatii date unui fenomen complex de un croitor care s-a apucat de Ontologie.


La fel de bine s-ar putea explica, in virtutea teoriilor lui Traian Basescu, si industrializarea socialista. Construind combinate, fabrici in Bucuresti, Ceausescu voia sa-i aduca pe romani cat mai aproape de sediul Securitatii. Astfel, securistii nu mai erau obligati nici sa iasa din birouri pentru a supraveghea populatia. Ajungea sa se uite pe fereastra! Intoarceti-va,  domnule presedinte, in prezent. Nu mai rataciti prin istorie!

S-ar putea sa ramaneti acolo. Definitiv!