In urma cu un an, pictorul Dorin Baba - originar din Iasi - descindea spectaculos la galeria bucuresteana "Artis", apoi la galeria "Ana" cu o ticluita "scenografie" de forme. Lumea artistica a Capitalei l-a adoptat, fie cu entuziasm, fie cu rezerva. L-a elogiat sau, pur si simplu, a tacut. Striviti, pesemne, de forma atipica a tablourilor sale, unii s-au temut sa consimta ca geometria sasiurilor poate trada patratul sau dreptughiul traditional in favoarea uneia cu trepte si zimturi, imitand unduirea valurilor sau facand loc celor mai greu de imaginat arabescuri in conceperea unei rame. Ei bine, dorinta artistului nu era aceea de a epata, de a lua ochii prin spulberarea credintei in trainicia dreptunghiului sau patratului in care vietuieste lumea imaginata de pictor; de a nega, intr-un elan de sfidare, "inchisoarea" careia i se supune panza. Ci de a-si dezvalui sufletul, asa cum simte, asa cum gandeste si, mai ales, pentru a-si demonstra ca nu exista nicio "regula" care ar putea amenda comunicarea intre suprafata pictata si marginile ei, ramele; ca artistul nu-si poate reprima un gest sau o stare de gratie atunci cand creeaza. Aflati ca "luminile", "gradinile", "primaverile", zborurile", "noptile" si "pasarea sufletului" - scoase din valtoarea bucuriilor sau tristetilor sale, a timpului sau interior - altul pentru fiecare dintre noi - erau aduse pe panza cu tainuta emotie si vizibila discretie. Pluteau in aer nelinisti adanci si zabrelite ganduri, dar, mai presus de toate, picurau amintiri dragi si taceri nedeslusite peste lumea sa marturisita.Dupa un an, Dorin Baba a poposit la Galeria "Senso" din Bulevardul Unirii nr. 15 cu "Ex nihilo". Acesta este titlul celei de-a 11- a personale a artistului moldovean, inca deschisa publicului pana in data de 31 august. Cat s-a schimbat de atunci pictorul se poate vedea cu ochiul liber - evident, de catre aceia care au ochi sa vada. A desprins, grijuliu, arcadele curcubeului din care a zamislit sute si mii de trasee cromatice, intr-o exuberanta compozitionala in cheie nonfigurativa; a imaginat alte si alte forme pentru sasiurile lucrarilor, le-a inmuiat in caldura sufletului, lasandu-ne sa credem ca s-au nascut din nimic. Dar cata frumusete abia soptita in fiecare semn! Cata luciditate si coerenta stilistica in structurarea tonurilor, in aranjarea contrastelor! Cata putere de seductie pentru un simplu "ex nihilo"! Fiindca pictura lui Dorin Baba sta in forta sa de a transforma culoarea si spectacolul ei in fiinta; in interogatie.