Oamenii de stiinta insulari fac un ultim apel sa li se permita sa creeze primii embrioni animalo-umani, in scop medical, folosind ovule recoltate de la vaci moarte Autoritatea pentru Fertilizare Umana si Embriologie va anunta saptamina viitoare daca va da sau nu mina libera laboratoarelor din Marea Britanie in aceasta practica. Procedura rivnita de cercetatori sta insa sub semnul controversei. Ea implica inlaturarea materialului genetic dintr-un ovul animal si plasarea ADN-ului unei celule umane in interiorul sau. Rezultatul ar fi dezvoltarea unei linii de celule susa ce pot fi folosite in studiul unor boli genetice incurabile, precum cele neuromotorii. In schimb, unii activisti si reprezentanti ai grupurilor religioase sustin ca amestecul de celule umane si animale in acest fel este lipsit de etica, in timp ce legislatia din domeniu este in curs de perfectionare.

Dr. Stephen Minger, expert in biologia celulelor susa la King’s College din Londra, a aplicat pentru a obtine licenta de a lucra cu embrioni hibrizi tocmai pentru a studia bolile neurologice. „Sint optimist, dar precaut in privinta obtinerii licentei de la Autoritate. Sper ca am demonstrat ca facind aceasta cercetare putem studia mult mai clar o serie de maladii genetice. Descoperirile pe care le-am face ar putea fi folosite apoi pentru dezvoltarea unor terapii pentru boli precum Alzheimer, de care sufera atit de multi oameni, dar pentru care nu avem aproape nici o terapie acum", explica acesta pentru „The Guardian". Avind in vedere ca oamenii de stiinta pot folosi ovule recoltate de la miile de vaci sacrificate zi de zi, Minger arata ca este mult mai eficient sa se foloseasca un hibrid decit un embrion uman - creat folosind sperma si un ovul de provenienta umana.

Ca sa realizeze acest experiment, cercetatorii ar avea nevoie de un numar mare de embrioni pentru a da nastere celulelor susa, numar mult mai mare decit cel obtinut de la femeile donatoare. Celulele susa sau stem sint celule imature, utilizabile pentru crearea multor tipuri diferite de tesuturi, un aspect foarte important pentru cercetarea medicala. „Cind deschid acest subiect cu alti oameni, apare un sentiment de repulsie, ei considerind ca este ceva nefiresc", spune Minger. „Dar o data ce le explici cum functioneaza si de ce facem noi acest lucru, ei ii inteleg scopul si chiar cred ca este o idee buna." Un alt om de stiinta, Robin Lovell-Badge, seful catedrei de genetica din cadrul Institutului National pentru Cercetare Medicala din Londra, nu vede nici el vreun motiv pentru care aceste experimente sa nu mearga mai departe. „Cred ca oamenii de stiinta care vor sa le duca la bun sfirsit au facut o pledoarie foarte buna pentru ele", spune cercetatorul.

Guvernul britanic si-a schimbat recent pozitia asupra embrionilor hibrizi animalo-umani. Dupa ce initial s-a opus, acum, executivul britanic are de gind sa permita crearea de hibrizi partiali, caz in care un set complet de gene umane este inserat intr-un ovul animal. Aceasta initiativa este inclusa intr-un nou proiect de lege privind embrionul si tesutul uman, menit sa revizuiasca normele din jurul tratamentelor de fertilitate. Embrionii vor fi utilizati doar in cercetare, in scopul producerii de celule susa, nu vor fi lasati sa se dezvolte mai mult de 14 zile si nu vor fi implantati intr-un uter. Aceasta miscare a stirnit proteste puternice din partea unor grupuri religioase si antiavort. Anul acesta, activistii au catalogat drept ingrozitor faptul ca Guvernul, in opinia lor, a cedat presiunilor unei „adunaturi de oameni de stiinta care isi urmeaza propriul interes".

Biserica Catolica si-a exprimat si ea in mod clar opozitia fata de aceasta practica. Episcopii au transmis comisiei parlamentare care examineaza proiectul de lege favorabil cercetarilor ca sint impotriva crearii de embrioni exclusiv pentru cercetare, intrucit ei cred ca viata incepe o data cu zamislirea. Ei au mai adaugat ca sint nerabdatori sa limiteze distrugerea unei asemenea forme de viata dupa nasterea ei. „Embrionii cu o preponderenta de gene umane ar trebui apreciati drept fiinte umane si tratate ca atare", au subliniat clericii.

La inceputul lunii, comisia parlamen-tara insarcinata cu examinarea proiectului de lege a recomandat Guvernului sa mai relaxeze initiativa legala privind practicile cu embrioni hibrizi. Membrii comisiei au sfatuit Guvernul sa permita un vot liber si au recomandat ca actualele institutii regulatoare in domeniu, Autoritatea pentru Tesut Uman si Autoritatea pentru Fertilizare Umana si Embriologie, sa fie lasate sa-si continue treaba si sa se renunte la ideea fuziunii intr-un singur si mare regulator. Societatea Regala, care militeaza pentru folosirea embrionilor hibrizi pentru cercetare, a salutat raportul comisiei. „Este foarte important ca atit Camera Comunelor, cit si cea a Lorzilor sa fie informate asupra tuturor aspectelor dezbaterii privind crearea de embrioni animalo-umani inainte de votul liber propus. Marturiile venite de la organizatii de stiinta, grupuri de cercetare, pacienti si de la opinia publica vor fi cruciale in construirea unei legislatii sanatoase", spune Sir Richard Gardner, presedintele diviziei din cadrul Societatii Regale care se ocupa de celulele susa. Raportul comisiei parlamentare indeamna totodata Parlamentul sa infiinteze un comitet mixt de bioetica pentru sfatuirea politicienilor pe viitor.