Este tumult pe pietele financiare. Banca Central-Europeana si Fed (banca centrala a SUA), alte banci centrale au injectat lichiditati pentru a linisti pietele. Fed-ul chiar a redus rata de scont la 5,75% (de la 6,25%) din dorinta de a usura refinanta
Este tumult pe pietele financiare. Banca Central-Europeana si Fed (banca centrala a SUA), alte banci centrale au injectat lichiditati pentru a linisti pietele. Fed-ul chiar a redus rata de scont la 5,75% (de la 6,25%) din dorinta de a usura refinantarea bancilor comerciale si se anticipeaza o diminuare a principalei rate (acum 5,25%) in septembrie.


Crizele pe pietele financiare nu sunt inedite; ele sunt cauzate de creditare excesiva (stimulata de dobanzi prea mici), sisteme prudentiale precare, de socuri puternice. Criza de acum cateva decenii din America Latina a fost provocata de suirea drastica a dobanzilor de catre Fed - cand s-a vazut ca altfel nu se poate combate inflatia de doua cifre in SUA, ce urmase finantarii razboiului din Vietnam si reciclarii petrodolarilor. In Asia de Sud-Est, acum un deceniu, criza a fost provocata de liberalizarea prematura a contului de capital si creditare excesiva. In Rusia, in 1998, deficitul bugetar tot mai mare si finantarea pe termen foarte scurt au invitat o "explozie". Iar esecul fondului (hedge fund) Long Term Capital Management in SUA, in 1998, a anuntat noxele aduse de operatiuni netransparente si utilizarea unor inovatii financiare hipercomplexe. Numai interventia subtila a Fed a evitat stricaciuni mari.


Ultimul deceniu s-a caracterizat prin cateva trasaturi notabile. Dupa criza bursiera din anii 1998-1999 si, in mod accentuat, dupa atacul terorist de la 11 septembrie 2001, Fed-ul a coborat sistematic dobanzile, ceea ce a stimulat enorm creditarea. Si cotatia actiunilor a reluat o crestere remarcabila, care a dat multora sentimentul ca sunt mai bogati. Globalizarea a permis "diversificarea" riscurilor prin emiterea de obligatiuni care aveau drept colateral creante cu risc inalt (ipoteci). Utilizarea tot mai intensa de derivative (collateralized debt obligations) a creat sentimentul ca riscul este diseminat, ca aceasta se face catre toate azimuturile, ca nu mai exista riscuri majore! Mari operatori aici au fost nume ilustre din piata bancara, care au de ce sa-si puna intrebari cu privire la tolerarea unei scaderi a transparentei pietelor financiare (ele au intermediat catre fonduri de investitii obligatiuni "impachetate frumos"). Aceasta suita de evolutii a fost favorizata de spargerea "zidurilor chinezesti" care faceau parte dintr-un sistem de protectie, chiar daca imperfect, al sistemului financiar. Dupa Marea Depresiune din 1929-1933, legislatia Glass Steagal a separat activitatea bancara comerciala de cea de investment banking. In ultimele doua decenii, aceasta separare a fost diluata completamente si au aparut mari grupuri financiare, ce opereaza la scara globala. Din pacate, nu putine dintre ele sunt macinate de conflicte de interese (s-a vazut din plin in cazul caderilor Enron, Worldcom, Parmalat etc.), practica lipsa de transparenta prin vehicule speciale (special purpose vehicles) si promoveaza derivative greu de inteles pentru numerosi clienti, nu agreeaza reglementarea operatiunilor fondurilor de investitii (hedge funds). Grupuri financiare mari insista ca legislatia Sarbanes-Oxley (introdusa dupa scandalurile financiare de la inceputul acestui deceniu) sa fie mult "flexibilizata".


Cu cateva luni in urma, Andrew Crockett, fost manager general la Banca de Reglementari Internationale, a vizitat Romania, la invitatia BNR. Cu acel prilej l-am intrebat daca este preocupat de operatiuni efectuate de fonduri de investitii (hedge funds) care se imprumuta masiv de la banci si fac plasamente in tot felul de instrumente cu risc inalt. Am fost mirat de raspunsul primit, in sensul ca nu crede ca este necesara o asemenea reglementare. As fi curios sa aud raspunsul lui acum.


Nu cred ca vom avea o criza globala propriu-zisa, desi turbulentele se pot amplifica. Dolarul SUA poate finanta deficitele externe ale economiei americane si cursuri flexibile (spre deosebire de acum un deceniu) sunt tot mai frecvent utilizate in lume. Totodata, cum s-a vazut, banci centrale sunt gata sa intervina daca este necesar. Dar, pentru a se diminua stricaciuni, pentru a se restaura increderea (trust), se cuvine sa revenim la o transparenta mai buna a pietelor financiare, sa reglementam activitatea hedge funds-urilor, sa-i informam mult mai bine pe cei care utilizeaza derivative, sa nu credem ca economia are strazi cu un singur sens (one way street). In general, mai multa ratiune (ca revers al exuberantei irationale), peste tot in lume, este necesara.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.