Cu ajutorul a miliarde de dolari, capitala Emiratelor Arabe Unite a convins Occidentul sa ii imprumute o parte din cultura sa, pentru a devenit astfel centrul artelor si educatiei din Orientul Mijlociu.

Vizitatorii arabi contempla planurile Insulei Fericirii,unde vor sta alaturi Luvrul, Yale si Guggenheim Abu Dhabi tinteste sus, avertizeaza un articol publicat in revista „Newsweek". Sefii Emiratelor si-au pus in gind nu numai sa isi depaseasca vecinii din Dubai in stralucire si lux, dar si sa transforme capitala in cel mai grandios nucleu cultural din lumea araba. Ei au reusit sa momeasca Luvrul, Yale si Guggenheim sa li se alature in proiect si sa isi deschida filiale in Abu Dhabi, dar si sa-si atraga critici din partea intelectualilor din Vest si din Orientul Mijlociu. Prima ambitie a printului Sheik Mohammed bin Zayed al-Nahyan, conducatorul Emiratelor, a fost sa aduca Luvrul in Abu Dhabi. Negocierile au durat 18 luni, seicul deschizind linia convorbirilor in 2005 printr-o vizita la Paris. Jean d’Haussonville, consilierul special al ministrului francez de Externe, arata ca cel mai dificil a fost sa isi convinga conationalii sa imprumute o parte din mostenirea lor culturala. Banii insa au constituit argumentul hotaritor, noteaza Zvika Krieger, autoarea articolului din „Newsweek". 10% din rezervele mondiale de petrol stau sub Abu Dhabi, asa ca oficialii arabi s-au oferit sa plateasca 520 de milioane de dolari pentru a folosi numele Luvrului timp de 30 de ani si s-au mai aratat dispusi sa dea inca 747 de milioane de dolari pentru a imprumuta obiecte de arta si a primi consiliere franceza. In urma acestei oferte, oficialii din Hexagon au declarat ca tara lor este incintata de ideea de a elimina fundamentalismul prin arta.

Constructia Luvrului arab va costa 100 de milioane de dolari si se va intinde pe 24.200 de metri patrati. A fost insa doar primul pas in planul grandios al arabilor de a transforma Abu Dhabi in capitala culturala a Orientului Mijlociu. Muzeul francez va fi vecin cu alte sucursale celebre, cum ar fi Guggenheim, Sorbona si Yale, toate fiind gazduite in acelasi loc, Saadiyat Island (Insula Fericirii), un complex gigantic in valoare de 27 de miliarde de dolari. Autoritatile vor sa deschida insula in 2012, dupa ce vor finaliza si cele 29 de hoteluri de lux care se mai afla pe ea, alaturi de un parc spectaculos, construit special pentru festivaluri de arta.

Adevarata sursa de inspiratie a Insulei Fericirii a constituit-o Muzeul Guggenheim. La inceput, directorul fundatiei Solomon R. Guggenheim, Thomas Krens, nu a fost impresionat de planurile de la Abu Dhabi: partea culturala a proiectului i se parea „vaga si amorfa". Asa ca l-a ajutat pe seic sa isi extinda ambitiile, propunindu-i sa construiasca cea mai densa concentratie de resurse culturale din lume. Printul l-a luat in serios si a inceput sa cladeasca Insula Fericirii. Momirea universitatilor s-a dovedit a fi insa si mai dificila decit negocierea Luvrului, cu atit mai mult cu cit arabii au inceput discutiile tot cu o universitate franceza, Sorbona. „Prima mea impresie a fost ca si-au dorit prestigiul. Voiau Luvrul, Guggenheim si Sorbona, asa cum femeile din lumea araba isi cumpara posete Dior", povesteste pentru ,,Newsweek’’ Jean-Robert Pitte, presedintele universitatii, amintin-du-si de protestele consiliului de administratie, dar si de usurinta cu care au fost convinsi de argumentul financiar. Cei de la Yale, in schimb, nu se confruntau cu problema banilor cind i-au abordat autoritatile arabe. Dar universitatea americana a fost atrasa de amploarea proiectului si se afla momentan in discutii de negociere cu autoritatile din Abu Dhabi.

Constructia Luvrului arab va costa 100 de milioane de dolari si se va intinde pe 24.200 de metri patrati „Un proiect de o asemenea ambitie spectaculoasa era menit sa fie si controversat", mai scrie jurnalista de la „Newsweek". „Oare putem cu adevarat sa aducem cultura la calaretii de camile si la vinzatorii de covoare?", se intreba initial presedintele Sorbonei si tot el argumenta ca promovarea artei a atras de fiecare data detractori: „Lumea chiar nu intelege ca azi ii avem pe Michelangelo si Donatello tocmai pentru ca familia Medici a fost atit de bogata?". O serie de academicieni din marile universitati nu au inteles si au protestat fata de colaborarea cu un stat autoritar. Criticii de arta si-au aratat si ei ingrijorarea pentru o posibila compromitere a colectiilor. „Muzeele nu sint de vinzare", este titlul articolului aparut in cotidianul francez „Le Monde", iar o petitie cu acelasi nume a fost semnata de 4.500 de intelectuali cu renume. Compromisul se refera mai ales la imaginile religioase sau cu nuduri. „Autoritatile de la Abu Dhabi ne-au rugat doar sa avem tact si sa fim sensibili fata de locuitorii lor", a explicat D’Haussonville. „Emiratele sint inconjurate de tari care mai degraba ar arunca in aer un Guggenheim decit sa il construiasca", declara si Jane Bristol Rhys, profesor de antropologie la Universitatea Zayed din Abu Dhabi. Chiar si intelectualii lumii arabe acuza Abu Dabhi de promovarea culturii vestice in detrimentul celei autohtone. Abu Dhabi cumpara sufletele altora in loc sa si-l construiasca pe al sau, scrie Abeer Mishkhas, editorialist la „New York Sun".

Jean D’Haussonville este de parere ca cea mai mare parte a acuzelor formulate in Vest sint „rusinoase, apropiate de xenofobie sau pur si simplu antiarabe". „Aruncati o privire la orasele din jur: Cairo, Damasc, Bagdad. Faceau cultura inainte ca Europa sa aiba centre asemanatoare. Exista vreo regula care sa interzica oraselor din Orientul Mijlociu sa obtina din nou acest privilegiu?", se intreaba si Thomas Krens. Magnatii insulei Saadiyat cred, in plus, ca muzeele si universitatile care se vor naste din nisip vor atenua reputatia proasta a Emiratelor Arabe Unite.

Pe urmele Dubaiului Concurenta cea mai serioasa in regiune pentru Abu Dhabi o reprezinta vecinul Dubai, catalogat drept „capitala shoppingului din Orientul Mijlociu". Oaza construita in Emiratele Arabe Unite gazduieste deja cea mai mare insula artificiala din lume, in forma de palmier, o statiune de schi in plin desert, precum si unicul hotel de 7 stele de pe mapamond, Burj al-Arab. Deja s-a inceput constructia si pentru hotelul Burj Dubai, cea mai inalta constructie la nivel mondial, cu care Dubaiul vrea sa atraga 15 milioane de turisti anual pina in 2010. Cel mai apreciat sezon il reprezinta iarna: in luna ianuarie are loc aici un festival de shopping, care transforma intregul emirat intr-un imens mall. Produsul intern brut al Dubaiului ii face invidiosi si pe cei mai norocosi sefi de stat de pe mapamond: 46 de miliarde de dolari inregistrati anul trecut in conturile tarii.

Vizitati Insula Fericirii pe www.cotidianul.ro/select