Nesimtire naroada si complicitate criminala

Trebuie sa readucem in discutie politica de cadre a MAE roman, precum si controlul special pe care forul tutelar nu-l exercita, drept pentru care activitatea diplomatica a ajuns sa ascunda un talcioc infect.


Trebuia sa se intample din zi in zi. Era inevitabil sa crape buba. De mai bine de jumatate de an, presa tipa ca activitatea consulara de la Chisinau a devenit sursa inepuizabila de bani pentru crima organizata. O stiam cu totii, e imposibil ca traficul de vize, cu intregul arsenal de falsuri pe care-l implica, sa se realizeze fara sprijinul interesat al unor functionari romani cu putere de decizie. Cand dintr-un milion de basarabeni care vor anual sa intre in Romania doar 100.000 pot primi viza de in-trare din motive tehnice, e de asteptat ca pretioasa apostila sa devina marfa, pretuita pe piata neagra la 200-300 de euro bucata.


Tranzitarea Romaniei catre piata de munca vest-europeana, vizitarea rudelor sau trimiterea copiilor la studii sunt motive suficient de serioase ca fratii mai saraci de peste Prut sa-si ofere interlopilor economiile pentru un loc in fata la coada fara sfarsit din Strada Vlaicu Parcalab nr. 39. Tranzactiile sunt perfectate la vedere, pe terasele din jur, la sediile agentiilor de turism sau in masinile intermediarilor. Ce se intampla in strada e treaba politistilor moldoveni, ce se intampla in consulat e treaba Ministerului de Externe si a serviciilor speciale romanesti. Presiunea mediatica de la Bucuresti si nu numai a obligat politia lui Voronin sa-si faca treaba bine si cu tragere de inima. Au fost arestati niste intermediari si falsificatori, acestia si-au turnat legaturile din ambasada. Pretext delicios pentru regimul de la Chisinau sa palmuiasca usturator, cu motiv, autoritatile noastre corupte si ticaloase, care tradeaza pentru cativa arginti politicile comunitare si interesele UE. Ministerul de Interne a anuntat oficial implicarea unui "functionar consular cu rang inalt", iar neoficial l-a numit pe consul insusi.


In contextul ofensivei antiromanesti fara precedent a puterii de la Chisinau, operatiunea politieneasca cu bataie lunga ne cade cum nu se poate mai prost. Statul roman, tepuit grosolan in privinta consulatelor de la Balti si Cahul, tocmai negociaza cumpararea unei cladiri pentru extinderea activitatii consulare, asa fel incat sa poata elibera 3.000 de vize pe zi, si nu 300, ca astazi. Oare cum vor decurge acum tratativele pentru deschiderea noilor facilitati? Cu siguranta, propaganda antiromaneasca de la Chisinau, copios finantata de la Mosova si din conturile oligarhilor ocrotiti de Voronin, va sti sa exploateze din plin avantajul tactic.


Pe frontul invizibil, orice mijloace sunt permise. Iar misiunea diplomatica romaneasca de la Chisinau este un avanpost in plin razboi rece. Nici un regim din lume nu desfasoara, cred, un mai mare volum de actiuni ostile noua ca regimul Voronin. Motivele sunt prea bine cunoscute pentru a le mai aminti aici. De aceea, sarcina diplomatiei romanesti este poate mai grea la Chisinau decat la Washington, Bruxelles sau Moscova. Iar esecul tactic inregistrat la finele saptamanii trecute este imputabil atat MAE, cat si serviciilor speciale, vinovate in egala masura de complicitate tacita cu activitatile de la consulat, care afecteaza in mod criminal interesul national.


Daca un inalt functionar roman de la misiunea din Tripoli sau Bogota ar fi facut asa ceva, consecintele ar fi fost marunte. Aceleasi fapte, comise la Chisinau, au urmari dezastruoase. De aceea, trebuie sa readucem in discutie politica de cadre a MAE roman, precum si controlul special pe care forul tutelar nu-l exercita, drept pentru care activitatea diplomatica a ajuns sa ascunda un talcioc infect. Exemplul recent e doar unul dintr-o serie mult prea lunga.


Pentru prevenirea situatiei de la Chisinau, presa si-a facut din plin datoria. S-au facut filmari cu camera ascunsa, colegul nostru Vitalie Calugareanu a aratat pas cu pas cum se obtin vizele adevarate cu acte false, am adus zeci de marturii, astfel ca lipsa de reactie a autoritatilor de la Bucuresti nu se poate traduce decat prin nesimtire crasa si/sau prin complicitate. Ambele explicatii sunt produsul unui sistem clientelar, plin de unchi, matusi si fini, care se imbuiba dintr-un buget generos, plin de securisti vopsiti. Ferit de ochii opiniei publice, sistemul si-a conservat cu succes metehnele, asa incat bubele au devenit vizibile doar cand schismele dinauntru au produs turnatorii, ca in cazul Vulpe, sau cand au fost prinsi cu mata-n sac de altii, ca la Chisinau.


E asa de bolnav sistemul, ca o demisie a ministrului, desi necesara,
n-ar schimba prea mult. Iar o reforma de la radacina, cu toporul, inca nu e nimeni in stare sa faca. In politica externa a Romaniei, matusile, finii, clientii politici si securistii destoinici sunt inca piese indispensabile...

---

Despre autor: