Institutul pentru Investigare a Crimelor Comunismului (IICCR) va elabora un proiect de lege pentru reducerea pensiilor securistilor. Masura este insa greu de legiferat.

Marius Oprea a pus gind rau batrinetilor
linistite ale fostilor securisti Potrivit proiectului de lege pe care intentioneaza sa-l propuna IICCR, pensiile securistilor, mai exact ale celor impotriva carora exista decizii definitive de politie politica, ar urma sa fie reduse pina la nivelul pensiilor pentru muncitorii necalificati. „Pregatim un proiect de lege prin care cei responsabili de acte represive, de politie politica, stabiliti prin decizie judecatoreasca definitiva, la sesizarea noastra sau a CNSAS, sa-si piarda pensiile speciale", a spus Marius Oprea, presedintele IICCR. Acesta a explicat ca se va opta pentru pensiile muncitorilor necalificati, intrucit cei vizati sint fostii tortionari, a caror meserie nu era nici in perioada comunista, nici acum in nomenclator. IICCR va propune ca fondurile obtinute in urma reducerii pensiilor fostilor securisti sa fie alocate victimelor regimului comunist. Reducerea pensiilor fostilor securisti este si una dintre recomandarile pe care Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste a fa--cut-o la sfirsitul anului trecut in Raportul Tismaneanu, o data cu propunerea cresterii pensiilor fostilor detinuti politici. La inceputul lunii iulie, pro-blema a fost readusa in discutie de Grupul de Dialog Social, ca urmare a deciziei Guvernului de marire a pensiilor. Propunerea urmarea preluarea modelului polonez si ceh, de aducere a pensiilor fostilor angajati ai serviciilor secrete la un nivel situat intre 1 si 1,5 din pensia medie nationala, pentru a nu avea un caracter accentuat punitiv. Prima dezbatere pe tema pensiilor securistilor a fost insa provocata de Cotidianul, in urma cu un an, dupa un interviu cu fostul colonel de Securitate Ilie Merce, care ridica lunar o pensie de 21 de milioane de lei vechi, la care se adauga si salariul de parlamentar. Propunerea reducerii pensiilor, sustinuta de atunci de majoritatea politicienilor, este insa greu de pus in practica.

Gheorghe Barbu, fostul ministru al Muncii si Protectiei Sociale, crede ca mai realist ar fi un proiect de plafonare a pensiilor fostilor securisti. „Teoretic, se poate legifera orice este in limitele Constitutiei, insa cred ca mai usor s-ar putea face o lege prin care pensiile acestei categorii sa nu mai creasca", spune Gheorghe Barbu, invocind si lipsa unui precedent. „Acest lucru nu s-a facut niciodata si nu cred ca are sanse de reusita, desi cai legale ar exista. In 2005 insa, cind s-au recalculat pensiile, nu am putut micsora pensiile celor carora le iesise dupa recalculare o pensie mai mica. Le-am lasat asa. Acelasi principiu va actiona si in acest caz", spune George Barbu, potrivit caruia trebuie definita insa foarte clar categoria careia i se va adresa aceasta lege speciala. „In Securitate au lucrat si oameni care nu au avut de-a face cu politia politica, deoarece au avut doar atributii administrative", motiveaza acesta.

Lege speciala Fostii angajati ai Directiei Securitatii Statului s-au pensionat in baza unei legi speciale potrivit careia beneficiaza de un tratament special atit fata de civili, cit si fata de militari. Ei primesc 85% din ultima solda primita in ultima luna de activitate. Participarea la misiuni speciale le mai poate ridica pensia cu alte citeva procente, fara a depasi insa cuantumul ultimei lefe incasate. Coloneii si generalii care au avut si o functie de conducere bine remunerata ridica astfel si peste 4.000 de lei, cum este cazul generalului Nicolae Plesita, a carui pensie ajunge la 5.500 de lei. Majoritatea populatiei din Romania se pensioneaza insa in baza Legii nr. 19/2000, iar pensia este rezultatul sumelor cu care s-a cotizat la bugetul asigurarilor sociale. „Pensiile lor sint atit de mari intrucit au crescut o data cu fiecare majorare a soldei pentru gradul corespunzator celui cu care au iesit la pensie. Pe linga asta, pentru fiecare an de munca peste virsta de pensionare standard au primit un procent in plus", explica Gheorghe Barbu.