Acum si Danemarca vrea o parte din Cercul Polar25% din rezervele nedescoperite de petrol sau gaze naturale s-ar putea afla sub calota glaciala Danemarca s-a alaturat celor patru tari ce revendica zona arctica, respectiv Canada, Rusia, Statele Unite si Norvegia. O echipa de cercetatori danezi a fost trimisa pe calota Arctica pentru a cauta dovezi ca lantul subacvatic Lomonosocv este atasat teritoriului danez al Groenlandei. Echipa de cercetatori, care curpinde specialisti din Canada, Danemarca si Suedia, au pornit spre Polul Nord duminica din Tromsoe in nordul Norvegiei la bordul spargatorului de gheata suedez Oden si se va intoarce pe 17 septembrie in insulele Svalbard din Norvegia.Cand un studiu geologic efectuat de Statele Unite a scos la iveala ca aproape 25% din rezervele nedescoperite de petrol sau gaze naturale s-ar putea afla sub calota glaciara, toate tarile invecinate zonei au inceput sa caute pretexte pentru a obtine o parte cat mai mare din Polul Nord. Lupta se intensifica si pentru ca incalzirea globala micsoreaza stratul de gheata si face mai accesibile rezerve de minerale, cat si posibilitatea deschiderii unei linii de comert care sa lege Oceanul Atlantic de Pacific. Danezii revendica zonele pe directia Greenland. Desi este o parte a domeniului danez, Groenlanda nu este parte a Uniunii Europene. O vizita a presedintelui Uniunii Europene, Jose Barroso, in Groenlanda s-a concentrat in mare parte pe schimbarea statutului pe care Groenlanda il are si a inclus semnarea unui acord de parteneriat cu Uniunea Europeana. Lupta acerba intre marile puteri Rusia pretinde o parte mai mare din zona arctica pe baza descoperirilor geologilor rusi, care considera lantul Lomonosov (1.800 km), ce se intinde pe sub apa pana sub Cercul Polar, o prelungire a platformei continentale a Rusiei, desi alte puteri din zona nu sunt de acord. Geologii rusi estimeaza ca platforma maritima contine echivalentul a cel putin 9-10 miliarde de tone de combustibil sau cat intreaga rezerva de petrol a Rusiei, si zeci de tone de metal. “Rusia isi va consolida pozitia in Oceanul Arctic”, a declarat, in fata reporterilor de la Itar-Tass, Arthur Cilingarov, seful expeditiei polare care a amplasat steagul national la o adancime de 4.261 metri.Vicepresedinte al Parlamentului si membru marcant al celui mai puternic partid proguvernamental, Cilingarov a declarat ca se va intreprinde o noua misiune in Oceanul Arctic in luna noiembrie. El a precizat ca noua expeditie, insotita de un spargator de gheata, va cerceta fundul platformei cu un submarin de mic tonaj, dar nu a oferit foarte multe detalii.Aceasta miscare a fost vazuta ca o bataie de joc de ministrul de Externe al Canadei, Peter MacKay, care a conmparat tacticile cu cele folosite in secolul al cincisprezecelea. Washington a trimis o salupa de paza a coastei pentru o misiune in Arctica pentru a stabili harta corecta si pentru a determina daca o parte a zonei poate fi considerata teritoriu american. Este cea de-a treia misiune de acest gen din 2003. Chiar si Canada a inceput sa aiba revendicari cu un caracter suveran, mai ales ca primul-ministru Stephen Harper a anuntat saptamana trecuta ca planuieste sa construiasca un centru de antrenament militar si un port la Nanisivik, aproape de intrarea in Northwest Passage pentru a realimenta navele de patrula militara. Ottawa planuieste sa cumpere cel putin sase noi nave de patrulare in zona. Fundul oceanului din Polul Nord nu este vazut ca teritoriu al unei singure tari si este guvernat de acorduri internationale complexe.