Secretarul general al Ministerului Internelor, chestorul Nicolae Berechet, este acuzat de IICCR ca a interzis accesul la dosarul de cadre al tortionarului Gheorghe Enoiu.

Chestorul Nicolae Berechet se jura ca
nu-l cunoaste pe protejatul sau, Enoiu Cercetatorii de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (IICCR) nu au fost lasati sa vada dosarul de cadre al tortionarului Gheorghe Enoiu, fostul sef al Directiei de Anchete Penale a Securitatii, desi statutul le permite sa il studieze. Potrivit conducerii institutiei, in luna aprilie, dosarul de cadre al fostului colonel de Securitate a fost solicitat Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA), pentru studiu, de cercetatorii din cadrul Directiei de Investigatii, in vederea intocmirii unei sesizari penale impotriva acestuia. La minister insa au fost refuzati. „Domnul Nicolae Berechet si-a dat initial acordul intr-o discutie pe care a avut-o cu directorul nostru, Stejarel Olaru. Cind m-am dus la Ministerul Internelor ca sa vad dosarul, nu mi s-a mai dat insa, desi era deja scos din arhiva si il aveau acolo", sustine Dumitru Lacatusu, expert in cadrul Directiei de Investigatii a IICCR. Acesta sustine ca seful Directiei de Resurse Umane din Ministerul Internelor, chestorul Petrica Vizitiu, a invocat initial necesitatea ca aceia care-l studiaza sa aiba certificat ORNISS. „Eu am certificat ORNISS inclusiv pentru documente care constituie secrete de stat de importanta deosebita. Cind au auzit asta, au invocat caracterul personal al informatiilor din dosar", mai relateaza cercetatorul, care detine si avizul de la Avocatul Poporului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

Intrebat de motivul restrictionarii accesului la dosarul fostului colonel de Securitate Gheorghe Enoiu, chestorul general Nicolae Berechet, secretarul general al ministerului, invoca tot certificatul ORNISS. „Motivul a fost acela ca persoana care a venit nu avea abilitatea sa studieze dosarul, adica nu avea certificat ORNISS. A fost deci vorba nu de dreptul institutiei de a avea acces la dosar, ci al persoanei care a venit sa-l studieze", a afirmat initial Nicolae Berechet, care nu a putut sa precizeze un alt impediment al restrictionarii, in conditiile existentei certificatului ORNISS. „Sint in concediu in Cehia. Nu va pot raspunde", a spus acesta. Explicatia oferita de Directia de Resurse Umane a ministerului prin Biroul de presa este aceea ca „dosarele de cadre nu pot fi cerute decit de instanta". Ulterior, Biroul de presa a revenit cu alt raspuns: „Directia de Resurse Umane nu a primit oficial nici o solicitare din partea IICCR privind studierea acestui dosar. S-a cautat inclusiv in arhiva secretariatului general din ultimii ani", a spus Alin Avram, seful Biroului de presa.

Captura din filmul „Marele jaf comunist",
in care apare si tortionarulGheorghe Enoiu,
acum in virsta de 80 de ani Cercetatorii de la CNSAS sustin insa ca pe numele lui Enoiu s-au aflat mai multe solicitari scrise care vizau accesul la mai multe dosare de cadre din arhiva ministerului. „Ministerul ar trebui sa le dea chiar daca am fi un institut de cercetare academica. Cu atit mai mult insa ar trebui sa ni le puna la dispozitie cu cit rolul nostru, stabilit prin hotarirea de guvern prin care s-a infiintat IICCR, este de a-i gasi pe acesti tortionari si de a-i deferi justitiei", spune Marius Oprea, presedintele IICCR. Pina acum, IICCR a avut acces la un singur dosar de cadre din arhiva de la Interne, al unui fost comandant de penitenciar, desi certificatele ORNISS ale cercetatorilor le permit accesul la documente cu un nivel superior de clasificare a dosarelor de cadre. „Este vorba de o politica generala, de a-si apara propria casta. Pe de alta parte, cred ca, in acest caz, in mod special este vorba de dorinta de a-l proteja pe Enoiu", spune Marius Oprea. Desi nu au avut acces la dosarul lui Enoiu, cercetatorii de la IICCR au intocmit o sesizare pe numele sau si au depus-o in urma cu citeva zile la Parchetul General. El este acuzat de „crime, abuzuri si incalcari ale drepturilor omului savirsite in timpul regimului comunist", in calitate de anchetator-sef al Securitatii. Enoiu este recunoscut ca unul dintre cei mai duri anchetatori ai Securitatii, folosind, asa cum reiese din investigatiile IICCR, metode de tortura precum bataia la talpi, bataia pe capre, metoda tapetului, bataia la testicule, bataia cu sacul de nisip, cuierul. Ca sef al Serviciului de Anchete Penale din cadrul Directiei a VIII-a Securitatii, a participat la anchetele din procesele liderilor comunisti Ana Pauker, Vasile Luca si Lucretiu Patrascanu.

In 1956 s-a aflat printre cei care au coordonat anchetarea celor implicati in miscarile studentesti de protest, fiind, de asemenea, si cel care a condus cercetarile in procesul Marele jaf. In 1968, cind Ceausescu a decis anchetarea abuzurilor comise de Securitate in perioada Dej, a fost anchetat si Enoiu, insa a fost sanctionat doar cu trecerea in rezerva pentru o scurta perioada, desi a fost caracterizat chiar in documentele oficiale ale partidului si Securitatii drept o „bruta".

Printre cei anchetati personal de Enoiu se numara si Paul Goma, care a relatat in 2004 intr-un denunt public facut la Paris impotriva securistilor: „Enoiu Gheorghe, zis «Macelarul de la Interne», s-a ocupat de «studentii ungaristi» (Ivasiuc, Petrisor, Caba, C. Iliescu, Serdaru, Tataru, Rusetchi, Malinescu, Stoica, Radulescu), pe care i-a torturat ingrozitor (printre ei si pe mine, intre 23 noiembrie si 30 decembrie 1956, rupindu-mi trei coaste), iar pe colegul meu Negrea Stefan l-a batut in cap, in cap, in cap, pina a innebunit si s-a spinzurat, la Gherla". Un alt „student ungarist", intervievat de IICCR, povesteste ca Enoiu l-a lovit „cu palmele si cu pumnii in cap. In urma batailor si a presiunii psihice la care am fost supus, am incercat sa ma sinucid prin spinzurare. Am fost descoperit si m-au impiedicat sa-mi pun capat zilelor. Urmarea acestui gest a fost ca Enoiu m-a lovit, mi-a smuls parul de pe cap, m-a batut asa de tare ca am ajuns aproape de inconstienta". In urma torturilor lui Enoiu, o alta victima, Alexandru Ivasiuc, a recunoscut faptele care i se imputau si a dezvaluit numele celorlalti colegi de facultate care trebuiau sa participe la manifestatia de solidaritate cu Revolutia din Ungaria.

Mare si-n Militie, si-n Politie Chestorul general Nicolae Berechet este unul dintre cei mai longevivi si controversati sefi din MIRA, ocupind functii indiferent de regimul politic. Cariera sa a luat avint din 1974, cind a devenit sef al Militiei din Curtea de Arges. Patru ani mai tirziu a ajuns seful serviciului judiciar al Militiei din judetul Arges, iar din 1985 a condus Militia din Pitesti. Urmatoarea functie a fost cea de sef al Politiei Arges, detinuta din 1990 pina in 1993, dupa care a venit la Bucuresti ca adjunct al sefului Politiei si sef al Directiei Generale a Politiei Judiciare din Inspectoratul General al Politiei. Apoi a fost seful Politiei Romane timp de patru ani. Numele actualului secretar general de la Interne a fost implicat in mai multe scandaluri privind achizitii controversate. De numele sau este legat un tun imobiliar de 9 ha de teren pe malul lacului Vidraru, in judetul Arges. Gheorghe Enoiu este conjudetean cu Berechet. Nicolae Berechet sustine insa ca nu se cunosc.

Portretul lui Gheorghe Enoiu, in Raportul Tismaneanu, pe www.cotidianul.ro/select