La 15 august sarbatorim Adormirea Maicii Domnului. Ziua in care si-a dat sufletul sfant in mainile Fiului sau, iar trupul i-a fost mutat, de asemenea, la cer.

Faptura de taina si evlavie, smerenie si frumusete de neinchipuit, Prea Curata Fecioara Maria este pentru tot crestinul dreptmaritor cea mai iubita si venerata dintre sfinti. Despre cea care a devenit Mama a lui Dumnezeu Fiul, si care a ramas Fecioara si dupa nastere, au scris de-a lungul vremii Sfintii Parinti, pentru ca nu puteau lasa sub tacere virtutile fapturii feminine "cea plina de har". Au scris si despre frumusetea launtrica, si despre cea fizica.


GRATIE DUMNEZEIASCA. Epifanie Monahul, in lucrarea "Cuvant despre viata Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si anii ei", ne zugraveste chipul Maicii Domnului. "De statura era mijlocie, iar unii spun ca era ceva peste cea mijlocie, pielea avea culoarea graului, parul blonziu, ochii frumosi de culoarea alunii aurii, sprancene negre, nasul drept, mainile, degetele si fata lungi, plina de gratie si frumusete dumnezeiasca, neinfumurata, nesofisticata, neatinsa de moliciune, avand o smerenie covarsitoare, de aceea cum insasi a zis, a cautat spre ea Dumnezeu cand L-a marit pe Domnul (Lc 1, 46-48); iubea si purta haine nevopsite, martor fiind sfantul ei val (mapharion)", scrie Epifanie Monahul. Acelasi parinte, inspirat de izvoare vechi bisericesti, scrie despre vietuirea in templu a Fecioarei Maria, care a fost adusa acolo de catre rudele sale pe cand ea avea doar trei ani, dupa cum fusese promisa de dreptii ei parinti. "Iar purtarea ei era aceasta: serioasa in toate, vorbind putin, repede la ascultare, placuta la vorba, lipsita de indrazneala fata de orice om, fara sa rada, netulburata, fara sa se manie, inchinatoare, respectuoasa, cinstind si inchinandu-se oricarui om, astfel incat toti se mirau de intelegerea si vorba ei", scrie acelasi Epifanie.  


PODOABE. Sfantul Maxim Marturisitorul talcuieste numirile bogate cu care David a proorocit de mult frumusetea celei care avea sa-L nasca pe Hristos. Sfantul spune ca versetul "E invesmantata in val de aur si gatita in culori felurite" (Ps, 44, 11) vrea sa ne arate ca "harurile si podoabele Fericitei Fecioare sunt si ele felurite si toate sunt aduse si gatite de unicul Duh Sfant". "De aceea, Scriptura vorbeste despre infatisarea ei trupeasca si despre podoabele ei, fiindca totul la ea a fost minunat faimos si vestit. (a€¦) S-a imbracat in frumusete si s-a incins in tarie, si de aceea este potrivit sa rostim despre ea si cuvantul urmator: «S-a bucurat in zilele de pe urma» (Ps 29, 44) ca Imparateasa a toate", spune Sfantul Maxim. Tot el se refera la frumusetea de nedescris a sufletului ei curat: "Femei fara numar au avut bogatii spirituale sau materiale. Multe au avut putere, dar tu le-ai intrecut pe toate prin fire, si prin cunoastere, ai sporit mai mult decat toate in harul dumnezeiesc printr-o nastere mai presus de fire".


Profetul David scrisese mai demult prin descoperire divina despre frumusetea Fecioarei: "Muntele lui Dumnezeu in care a binevoit Dumnezeu sa locuiasca", "chivotul sfintirii pentru odihna Domnului", "Sionul care a placut lui Dumnezeu si pe care Si l-a ales drept salas". Elisabeta, verisoara ei si mama Sfantului Ioan Botezatorul, s-a umplut de Duhul Sfant si a laudat-o pe Maica Domnului zicand: "Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecului tau!".  


Fecioara Maria a facut atunci o profetie despre sine: "Mareste sufletul meu pe Domnul. Si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mantuitorul meu, ca a cautat spre smerenia roabei Sale. Ca, iata, de acum ma vor ferici toate neamurile. Ca mi-a facut mie marire Cel Puternic si sfant este numele Lui. Si mila Lui in neam si in neam spre cei ce se tem de El. Facut-a tarie cu bratul Sau, risipit-a pe cei mandri in cugetul inimii lor. Coborat-a pe cei puternici de pe tronuri si a inaltat pe cei smeriti, pe cei flamanzi i-a umplut de bunatati si pe cei bogati i-a scos afara deserti. A sprijinit pe Israel, slujitorul Sau, ca sa-si aduca aminte de mila Sa, precum a grait catre parintii nostri, lui Avraam si semintiei lui, in veac." (Luca 1, 46-55).


AdormireaSfarsitul vietii pamantesti a Maicii lui Dumnezeu s-a petrecut in chip deosebit. Plecarea din lume i-a fost vestita din timp de un inger. Apostolii au fost chemati din lumea intreaga la plecarea sa din viata aceasta. Binecuvantandu-i, s-a mutat la cer. Trupul ei sfant a fost mutat in sicriu de Sfintii Petru si Pavel, in timp ce Evanghelistul Ioan tamaia sicriul. Au pecetluit mormantul si au stat langa el trei zile si trei nopti ascultand cantarile de ingeri care se auzeau de acolo. Sfantul Toma nu a putut sa ajunga la timp la ingroparea Maicii Domnului, fiind plecat in India. Ajuns la Ghetsimani abia dupa trei zile, s-a rugat de ceilalti apostoli sa deschida mormantul ca sa vada si el sfantul trup. Dar n-au mai gasit trupul asezat acolo, pentru ca Hristos il luase la El.


PLINA DE GRATIE
"De statura era mijlocie, iar unii spun ca era ceva peste cea mijlocie, pielea avea culoarea graului, parul blonziu, ochii frumosi
de culoarea alunii aurii, sprancene negre, nasul drept, mainile, degetele si fata lungi, plina de gratie si frumusete dumnezeiasca, neinfumurata, nesofisticata, neatinsa de moliciune, avand o smerenie covarsitoare, de aceea cum insasi a zis, a cautat spre ea Dumnezeu cand L-a marit pe Domnul (Lc 1, 46-48)"
Epifanie Monahul  


IMPARATEASA
"Scriptura vorbeste despre infatisarea ei trupeasca si despre podoabele ei, fiindca totul la ea a fost minunat faimos si vestit. (a€¦) S-a imbracat in frumusete si s-a incins in tarie, si de aceea este potrivit sa rostim despre ea si cuvantul urmator: «S-a bucurat in zilele de pe urma» ca imparateasa a toate"
Sfantul Maxim Marturisitorul


GRADINA NEATINSA
"Sa slavim pe nascatoarea de Dumnezeu gradina cea neatinsa, izvorul apei vietii, cartea pecetluita pe care e scris cuvantul lui Dumnezeu cel nescris, pe cea povatuita dintru inceput de Sfintele Scripturi"
din slujba Utreniei