Mihai Tanasescu - Economia Romaniei vazuta de la FMI

Banul public se cheltuieste accelerat"Cresterea pensiilor trebuie sa fie sustenabila"

Cresterea pensiilor nu poate tine pasul cu majorarea foarte rapida a salariilor, iar autoritatile cheltuiesc banii publici intr-un ritm din ce in ce mai accelerat. Mihai Tanasescu, fost ministru de Finante si actual senior advisor al FMI pentru Romania, analizeaza pentru Jurnalul National riscurile si potentialele probleme din economia romaneasca.
Jurnalul National: In urma cu doua luni ati renuntat la politica si ati schimbat fotoliul de parlamentar cu cel de senior advisor la Fondul Monetar International. Cum se vede economia romaneasca din postura de senior advisor FMI, departe de tara si de luptele si interesele politice?
Mihai Tanasescu: Ca membru al board-ului directorilor executivi ai FMI, am avut oportunitatea sa analizez situatiile economice din mai multe tari, printre care si tari din regiunea Romaniei, cum ar fi Ungaria. As putea spune ca, la nivel global, economiile tarilor emergente sunt cele care asigura dinamismul cresterilor economice la nivel mondial. In acelasi timp, stabilitatea economica si nivelul calitativ sunt imprimate de tarile dezvoltate. Aceasta contradictie face ca astazi cea mai mare dezbatere in cadrul FMI sa fie legata de modul in care noile state emergente isi vor mari rolul si influenta in aceasta lume aflata in proces de globalizare. Este posibil ca acest lucru sa poata fi realizat prin marirea cotei de participare. Dezbaterea este departe de a fi finalizata. Discutia principala se poarta in jurul modului de calcul al puterii fiecarui participant, plecand de la ponderea diferitilor indicatori in formula de calcul. Acest subiect va fi dezbatut si in luna octombrie cu ocazia Reuniunii Anuale a FMI si a Bancii Mondiale.
Vizita FMI in toamnaEconomia romaneasca este un subiect discutat in ultima perioada, deoarece pregatim misiunea FMI din aceasta toamna. Comentariile cele mai importante au legatura cu sustenabilitatea politicilor care vor fi implementate si care vor constitui baza pentru elaborarea bugetului pentru 2008. Discutiile de acasa pe temele stiute (pensii, salarii etc.) au fost si aici analizate si urmeaza ca, in toamna acestui an, sa fie facute unele recomandari.
In ultimul raport trimestrial asupra inflatiei, BNR atrage atentia ca ne confruntam cu patru mari riscuri: politica veniturilor, politica fiscala, deficitul de cont curent si evolutiile inregistrate pe piata agroalimentara. Ce ar trebui facut pentru a se evita aceste riscuri?
Raportul BNR trebuie privit drept un exemplu de responsabilitate a unei institutii importante a statului. De la 1 ianuarie 2007, BNR a devenit membra a BCE, si atributiile sale sunt legate in principal de mentinerea stabilitatii financiare a unei tari, precum si de consolidarea mecanismelor pentru procesul de dezinflatie. In consecinta, BNR a devenit un fel caine de paza al economiei romanesti. Banca centrala are rol de prevenire si atentionare asupra eventualelor riscuri economice. Precizarea unor riscuri ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma in urma caruia politicile publice ar trebui modificate.

Desigur, politica veniturilor este cea mai importanta. La jumatatea anului, volumul total al veniturilor statului este indeplinit in proportie de 98%, cu aproximativ 0,6% din PIB mai putin. Aceste cifre produc ingrijorare, pentru ca, in ultima perioada, cheltuielile publice au crescut semnificativ, iar tendinta este una de accelerare a cheltuirii banului public. In acelasi timp, observam in cadrul administratiei publice o tendinta de crestere rapida a cheltuielilor de personal (peste 7% din PIB). BNR este nevoita sa traga un semnal de alarma foarte serios pe aceasta tema. Din nefericire, riscurile acumulate in ultimul timp au facut ca semnalele de alarma sa se inmulteasca. Exista solutii care ar trebui incluse in bugetul pe 2008: o consolidare fiscala mai accentuata, printr-o politica a cheltuielilor mai prudenta, cu un deficit fiscal cat mai redus si o crestere a incasarilor bugetare, poate sa conduca la stoparea declinului fiscal actual.
Cresterea salariilor favorizeaza importurileCresterea salariilor este un alt risc asupra caruia BNR a atras atentia. Un proces de aliniere a salariilor la nivelul UE pare totusi inevitabil. Cat de riscanta este majorarea salariilor pentru tinta de inflatie a BNR?
Dupa 2004, cand cele zece tari est-europene au intrat in UE, s-a constatat o tendinta accentuata de crestere a veniturilor tuturor salariatilor. A fost o tendinta normala. Acelasi lucru s-a petrecut si in Romania.

Problema nu o reprezinta cresterea veniturilor daca aceasta ar fi corelata cu cresterea productivitatii muncii. Dupa sase luni, in industrie, cresterea de productivitate este de peste 10%, ceea ce este foarte bine, numai ca veniturile au crescut de doua ori mai mult. Acest lucru are consecinte negative asupra competitivitatii produselor romanesti, scazand exportul si favorizand importurile. Problema majora a Romaniei o constituie necorelarea productiei interne de bunuri si servicii cu cererea in continua crestere a populatiei. De fapt, este o neconcordanta intre ceea ce oamenii doresc si ceea ce li se ofera. Cred ca problema se poate rezolva prin indreptarea politicilor publice catre diminuarea decalajului dintre cerere si oferta, lucru posibil prin diversificarea ofertei. Pana atunci, cred ca solutia pentru mentinerea echilibrelor depinde de implementarea unor politici fiscale si comerciale tari.

Stabilitatea fortei de munca este alta problema majora. Ea se va amplifica o data cu diversificarea ofertei, iar aici, structurile patronale au o responsabilitate foarte mare.


In aceste conditii, are Guvernul bani pentru a sustine cresterea pensiilor?
Ajustarea veniturilor celei mai devaforizate categorii sociale reprezinta o masura corecta. Dar atunci cand o masura de acest gen este implementata trebuie sa iti refaci prioritatile de cheltuieli publice in asa fel incat o masura buna sa nu afecteze stabilitatea financiara a tarii. Cred ca fundamentul unei asemenea masuri trebuie sa fie sustenabilitatea ei pe termen mediu si lung. Daca acest fundament este indeplinit, atunci aplicarea ei va da roade. Din pacate, tendinta de crestere foarte rapida a salariilor nu va putea sa tina pasul cu cresterea in acelasi ritm a pensiilor, ceea ce va face ca punctul de pensie sa nu se majoreze substantial, avand in vedere modalitatea de calcul actuala. Pensiile se vor mari, dar punctul de pensie va ramane la aproximativ aceleasi dimensiuni. Atat timp cat bugetul de pensii ramane echilibrat, aceasta crestere este sustenabila. Daca insa procesul va crea deficite publice mari, atunci intreg sistemul va trebui sa fie modificat.
Pensiile private trebuie sa fie credibileVa reusi sitemul de pensii private sa acopere, in timp, deficitul din sistemul pubic de pensii?
Lucrul cel mai important este sa nu se acumuleze asteptari care nu pot fi sustinute, fiindca in aceste conditii se creeaza neincredere in sistem si in institutii. Important este ca acest nou sistem sa aduca pentru viitorii pensionari beneficii la pensia publica in urmatorii 20-25 de ani. Implementarea sistemului in Romania trebuie sa tina cont de greselile tarilor vecine pentru a preveni astfel de rezultate.
Sa nu uitam ca in prezent avem mai multi pensionari decat contribuitori. In al doilea rand, in urmatorii cinci ani, peste 2% din PIB din veniturile bugetului de pensii vor fi transferate catre cel privat. In al treilea rand, reducerea CAS cu sase puncte procentuale in 2008 va duce la o diminuare a veniturilor din sistem. Toate acestea trebuie atent corelate cu majorarea pensiilor. De asemenea, trebuie avut in vedere ca locurile de munca nou create nu vor acoperi decalajul dintre contribuitori si pensionari. Sustenabilitatea sistemului reprezinta cel mai important lucru. Daca se iau in considerare toate aceste elemente la fundamentarea unei decizii, atunci lucrurile vor evolua in directia corecta.

---

Despre autor: