Curtea Suprema de Justitie va dezbate peste aproximativ o luna recursul privind achitarea unor crime de razboi comise de maresalul Ion Antonescu, de guvernatorul Transinistriei - Gheorghe Alexianu si de seful Garzii de Fier - Horia Sima. Solutia instantei supreme este asteptata de Guvernele de la Moscova si Chisinau, care s-au declarat "indignate" de decizia Curtii de Apel Bucuresti de achitare partiala a maresalului si a altor membri ai Guvernului Antonescu. In opinia oficialilor straini, "exonerarea complicitatii naziste, a caror crime impotriva civililor in regiunile ocupate de Uniunea Sovietica sunt de neuitat, contrazic esenta si logica situatiei postbelice si a documentelor finale ale proceselor Nürnberg".
In 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a hotarat achitarea maresalului Ion Antonescu, sefului Garzii de Fier, Horia Sima, si a altor 19 membri ai Guvernului roman din 1940, pentru unele crime de razboi imputate ca urmare a colaborarii militare dintre Romania si Germania in agresiunea "contra popoarelor din Rusia Sovietica". Razboiul preventiv purtat de Romania a avut drept cauza legala justificativa starea de necesitate continua si iminenta de la frontiera de rasarit. Pentru acest motiv, el nu a incalcat articolul 3 din Conventia de definire a agresiunii din 1933, intrucat nu s-a bazat pe justificari de natura subiectiva, ci pe una legala, respectiv reglementarea legala a scuzei de inlaturare a starii de necesitate. Curtea de Apel face referire in hotararea sa la o alta "agresiune legitima", respectiv la decizia Tribunalului de la Tokyo, in care s-a stabilit ca olandezii au declarat justificat razboi Japoniei (chiar daca aceasta nu atacase Olanda), intrucat Japonia anuntase la Conferinta Imperiala din noiembrie 1941 ca va anexa teritoriile olandeze din Pacific.
Protocolul secret nr. 3
Aceste aspecte au fost relevate de CAB, la aproximativ 60 de ani de la condamnarea Guvernului Antonescu, in cadrul judecarii cererii de revizuire a procesului, facuta de fiul lui Gheorghe Alexianu - fostul guvernator al Transnistriei, condamnat intr-unul din dosarele lui Ion Antonescu. Revizuirea sentintei din 1946 a fost ceruta initial la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a decis ca instantei Curtii de Apel Bucuresti ii revine competenta de judecare.
In motivarea sentintei din 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea de revizuire formulata de Alexianu Serban Sorin Alexandru, fiul condamnatului Alexianu Gheorghe (decedat), impotriva Hotararii 17 din 17 mai 1946 a Tribunalului Poporului. Potrivit Mediafax, Curtea a rejudecat cauza in fond, insa numai in raport de continutul dezvaluit al Protocolului secret numarul 3 din Pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si Uniunea Sovietica bolsevica, ce releva imprejurari noi, necunoscute de Tribunalul Poporului la data solutionarii cauzei.
Legat de crimele contra pacii - in ceea ce priveste constitutionalitatea Decret-Lege 312/1945 privind urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi, in raport de Constitutia romana din 1923 - Curtea de Apel Bucuresti constata ca dispozitiile art.1 lit.a si b precum si ale art.2 lit.a din Decretul-Lege nr. 312/1945, ce reglementeaza crimele contra pacii, sunt constitutionale, numai in masura in care nu exclud drept cauza legitima justificativa apararea preventiva a statului roman aflat in stare de necesitate.
Colaborare justificata
In ceea ce priveste Colaborarea militara dintre Romania si Germania, in cadrul Aliantei Tripartite: achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica, intrucat aceasta putere, impreuna cu Germania national-socialista, si-a delimitat sfera de influenta in Europa de Est prin pactul de neagresiune.
Garantarea securitatii Romaniei prin patrunderea trupelor germane in Romania nu putea prin urmare sa constituie o amenintare la adresa Uniunii Sovietice, militarea la asemenea fapte neintrunind elementele constitutive ale acestei crime de agresiune. Curtea a extins efectele revizuirii, in mod corespunzator, si cu privire la ceilalti condamnati din cauza revizuita care au fost condamnati tot pentru crima, dispunand achitarea acestora, pentru acelasi motiv.
Condamnat si executat de romani
Ion Antonescu a preluat puterea in septembrie 1940 si a guvernat timp de cateva luni Romania impreuna cu Garda de Fier, condusa de Horia Sima. Dupa rebeliunea legionara din ianuarie 1941, Antonescu, autointitulat la acea vreme, Conducatorul Romaniei, a ramas singur la putere, rolul tanarului rege Mihai fiind unul pur decorativ. Antonescu, ridicat la rangul de Maresal, a fost indepartat de la putere in 23 august 1944, arestat de comunisti si trimis in detentie in Uniunea Sovietica.
Doi ani mai tarziu, el a fost adus in Romania, judecat de un "Tribunal al Poporului", condamnat la moarte si executat prin impuscare la Jilava. Procesul principalilor protagonisti ai regimului Antonescu, in care au fost judecati pentru crime in legatura cu cel de-al doilea razboi mondial, a avut loc la Bucuresti, in conformitate cu angajamentul luat de noul Guvern roman fata de Aliati, in Armistitiul semnat la Moscova, in 12 septembrie 1944. (Andrei GHICIUSCA)