V-a murit Pittis, copii dragi ai tuturor varstelor nonconformiste! Si-a luat zborul spre cele celeste minunata pasare de argint din pletele lui!... Pasarea aceea neostentativa, in blugi banali, precum mierla in penajul ei modest, care devine atat de elocvent printre tot felul de codobaturi si ciori vopsite strident, ce nu stiu decat sa caraie. Pasarea ce ne dadea ocol trasand cu zboru-i in jurul nostru o rotonda de concert prin planarea ei eleganta, usor, fara sincope, inclinandu-se cand pe aripa rock si cand pe aripa folk, spre a-si marca rotirea ca o vraja a sentimentelor pure pe care le trezea in toate sufletele, facandu-le sa uite in acea clipa ca omul mai are si latura sa de lasitate sau conformism.


Pentru ca - invaluindu-ne in pletele lui pe care multi ar fi vrut sa i le tunda si daruindu-ne cu discreta aparitie tot harul sinceritatii pentru o traire estetica pe care politrucii ar fi vrut sa ne-o sugrume - orice ar vrea sa spuna unii sau oricum ar vrea sa se impauneze altii, Pittis a fost la noi adevaratul disident, adevaratul contestatar si adevaratul consecvent pe aceasta cale. Care nu a facut nici exibitionism atunci, nici caz dupa aceea; ci a ramas in geaca lui, cu cocul lui, cu sufletul lui curat de care n-avea cum sa se apropie compromisul. Ca un simbol de calma perseverenta in rectitudine, cu o filozofie de fond personal specifica fiecarui om ostil agresiunilor care-i incaleca valorile libertatii.


In acest fel Pittis nu s-a izolat niciodata, ci s-a inconjurat in adevarurile artistice si comportamentale pe care le iubea si, curat exemplu pentru generatia lui, a fost mai tare decat orice incercare de a-l dezbraca sau a-l tunde. S-a imbracat in hainele pe care le considera necesare, s-a-nconjurat de rolurile, ritmurile si armoniile pe care le iubea, s-a daruit tehnicilor moderne in care credea si a incaruntit astfel frumos, fara sa-i fie teama sa clameze catre acea "lume-lume" de banalitate si conformism acuzator la adresa visurilor generatiei lui, marele adevar al "Vinovatilor fara vina".


Ecoul a fost cu atat mai larg cu cat prezenta lui se dovedea mai neostentativa. Motu, modestul alint pe care-l accepta, rezona si-n generatia noastra, cea dinaintea lui, dar intra in vibratie puternica tocmai pentru ca o exprima pe a sa si pe cea viitoare. Dupa cum altii, mult mai galagiosi pe moment, s-au dovedit si mult mai inconsecventi pe parcurs. Stiind sa intre exact in registrul de larga amplificare contemporana care a facut ca intr-o tara civilizata ca Anglia Beatlesii sa fie recunoscuti drept autentici lorzi, el a reprezentat cu valoare de unicat acest curent aici, fara sa-i pese ca era pe Dambovita. Si si-a construit canalul lui cu apa limpede, cu apa curata, cu apa plina de vivacitate care s-a numit Canalul Tineret al Radiodifuziunii. L-a construit, l-a modernizat, i-a fost functionar credincios si harnic si a facut echipa cu altii fara sa-si dea aere de genialitate neinteleasa. Apoi, datorita lui, datorita impatimirii lui de artist pentru moderna tehnica IT, lasandu-i la o parte pe neinspiratii care administreaza umplerea cu prostioare si banalitati a lungimilor de unda hertziene, a intemeiat, tot pentru acest tineret al inimii lui tinere, cel mai puternic si mai inovativ Radio-net.


Din pricina aceasta, tragica mea exclamatie de astazi este: "V-a murit Pittis, copii dragi ai tuturor varstelor nonconformiste!"... Dar fiindca tot ma adresez la persoana a doua, nu ma pot abtine nici de la unda de sarcasm cu care le-as spune celor care l-au pensionat in plina lui tinerete cu plete de argint: "V-a murit Pittis, si nu va mai sta in cale, functionari nenorociti si lipsiti de imaginatie, care l-ati pensionat!".


Nu vreau sa comentez. Exista crime care se consemneaza ca atare fiindca nu vin din rautate, impulsivitate, cinism sau instigare, ci vin din prostia care se manifesta, prin rea-credinta nepedepsibila. De exemplu: constatarea ca moartea la vanatoare a lui Ludovic Spiess a fost naturala si ca nimeni n-a tras in el nu este adevarata. In inima lui de mare artist care a adus atata glorie tarii trasese cu cateva saptamani inainte ministrul de trista amintire securista care i-a trimis un control eminamente politizat, asa cum, din strict interes de partid, a facut fara rezultate concrete si cu alte teatre. Si, iarasi de exemplu: fara sa-i fie rusine ca si generatiile mai tinere sunt reprezentate de multi parlamentari incapabili sau corupti, seful carierist-traseist al unui partid care in limba franceza inseamna exact ce reprezinta in Romania, cu evident amatorism exibitionist propune limita de varsta la candidaturi, in loc de criteriul valorii si al insemnatatii politice. Si, inca o data, de exemplu...


Dar ce sa mai dam exemple, cand l-am avut pe Pittis atat de tanar si de creator pana-n ultima clipa, demonstrand diferenta dintre existenta creatoare a monstrilor sacri si meschinaria partizana a unora care isi dovedesc, inca de la tinerete, nechemarea si parazitismul in functie?!
Despartindu-ne de un om care si-a marcat veacul prin propria pasiune, ajungand astfel a fi mult mai profesionist decat functionarii de profesie si mai categoric disident decat disidentii de profesie, ne consolam durerea constatand ca, doar pentru satisfactia celor din a doua categorie, el se situeaza la timpul trecut. Dar pentru toate varstele creatoare si nonconformiste Pittis ramane si subiect de meditatie, si exemplu de ce-i reprezinta in continuare personalitatea, chiar daca aici, langa Balcani si pe firul baltit al Dambovitei, nimeni nu s-a gandit ca sangele lui e cel putin la fel de albastru ca al Beatlesilor recunoscuti de Coroana Angliei.