In data de 24 iulie euro atingea maximul sau istoric fata de dolar, urcand pana la 1,3852 dolari. Caderea pietelor de capital, provocata de situatia negativa de pe piata creditului imobiliar, care a condus la reaparitia fenomenului de risk-aversion, a avut ca efect o crestere a cererii de bonuri de Tezaur americane, implicit o apreciere a dolarului. Pe acest fond euro a coborat, la inceputul saptamanii trecute, pana la o paritate de 1,3610 dolari, scadere la care au contribuit, de asemenea, factori tehnici, speculatorii marcandu-si profiturile dupa trei saptamani de apreciere a monedei unice.Odata cu stabilizarea marilor burse si chiar o crestere a acestora, speculatorii si marile fonduri de hadging au reinceput sa vanda dolari si sa cumpere euro, astfel ca vinerea trecuta paritatea a urcat la 1,3780 dolari. La cresterea monedei unice a contribuit si raportul privind locurile de munca nou create in economia americana in luna iulie care a dezamagit investitorii din cauza cifrei anuntate de numai 92.000 de noi slujbe fata de prognozele care indicau un total de 135.000, in timp ce rata somajului pentru aceeasi luna a urcat de la 4,5 la 4,6%.Aceasta evolutie a pietei muncii americane a readus in atentia investitorilor posibilitatea ca Rezerva Federala americana sa decida pana la sfarsitul anului o reducere a dobanzii sale de politica monetara, care este, incepand cu iunie trecut, de 5,25%. Maine si miercuri urmeaza sa se desfasoare intalnirea comitetului monetar al Fed, unde nu este asteptata o modificare a dobanzii.Banca Centrala Europeana (BCE) a decis joia trecuta sa-si mentina dobanda de referinta la 4%, nivelul maxim al ultimilor sase ani. Astfel, BCE nu a recurs la o modificare a dobanzii sale, decizia fiind conform anticiparilor specialistilor. In ultimii doi ani, BCE si-a majorat dobanda de opt ori. Presedintele institutiei, Jean-Claude Trichet, a dat de inteles, in declaratiile care au urmat sedintei consiliului guvernatorilor BCE, ca banca este pregatita sa-si majoreze dobanda. Analistii estimeaza ca BCE va majora dobanda de politica monetara cu 0,25% in septembrie sau octombrie, iar unii analistii cred ca BCE ar putea sa inaspreasca si mai mult politica sa monetara, pentru ca riscurile inflationiste sa poata fi temperate. „Este nevoie de o vigilenta puternica pentru ca riscurile inflatiei sa nu se materialize", a spus Trichet, expresia „vigilenta puternica" indicand pregatirea unei noi majorari.Banca centrala a Marii Britanii, Bank of England, a decis, de asemenea, sa mentina dobanda sa de politica monetara la nivelul maxim al ultimilor sase ani, de 5,75%. Analistii considera ca Banca Angliei va mai majora pana la sfarsitul anului dobanda cu inca 0,25%.Aversiunea fata de riscul aratat de investitori a avut drept efect o apreciere a monedei nipone fata de cea europeana, paritatea dintre cele doua coborand de la maximul istoric de 169,07 yeni la 160,48 yeni. Ca si in cazul dolarului, reducerea temerilor fata de o cadere a marilor burse a readus in prim-plan speculatorii „carry trade", euro urcand vineri pana la 163,51 yeni.