Vinerea viitoare, Cotidianul se va distribui impreuna cu un CD continind o selectie din muzica lui Brahms, din Colectia SIMFONICA, si cu o brosura despre compozitor.

Al cincilea titlu din Colectia SIMFONICA, pe care Cotidianul li-l aduce cititorilor vinerea viitoare, la doar 7,9 lei, contine Simfonia a II-a in re major (Op. 73) si Uvertura Festiva „Academica" in do minor (Op. 80) de Johannes Brahms, alaturi de o brosura despre biografia si opera compozitorului. Inregistrarile, realizate la Studiourile CTS din Londra, dateaza din noiembrie 1994. Interpretarea ii apartine lui Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului James Judd.

Simfonia a II-a, in re major, se compune din Allegro non troppo, Adagio non troppo, Allegretto grazioso (Quasi andantino) si Allegro con spirito. Ea isi datoreaza existenta uneia dintre putinele vacante ale lui Brahms. Din cauza acesteia a fost compusa extrem de repede. Apoi, a fost prezentata in concert public la 30 decembrie 1877, adica in acelasi an in care compozitorului ii venise ideea simfoniei. Spre deosebire de prima astfel de lucrare a lui Brahms, caracterul Simfoniei a II-a, in re major, este mult mai senin si mai liric.

Ani mai tirziu, Brahms avea sa ii scrie unui prieten despre contextul compunerii simfoniei: „Frumoasele zile de vara se ivesc in amintirea mea si, o data cu ele, imi amintesc, fara sa vreau, de muzica de care eram insotit in plimbarile mele, muzica Simfoniei a doua... „. Compozitorul adauga, vorbind despre vacanta in care a compus Simfonia a II-a, ca „zburatacesc atitea melodii in jur incit trebuie sa fii atent ca nu cumva sa le strivesti".

Uvertura Festiva „Academica", in do minor (Op. 80), a fost compusa in vara anului 1880, in semn de multumire pentru Universitatea din Breslau, care ii acordase lui Bramhs titlul onorific de doctor in filosofie. Instrumentele folosite in elaborarea uverturii, printre care oboiul, clarinetele, contrabasii si cornurile, reusesc sa redea euforia si umorul in jurul carora si-a construit Brahms uvertura, accentul fiind plasat mai degraba asupra caracterului festiv decit asupra celui academic.

Desi universitarii germani se asteptau ca marele compozitor sa le daruiasca o simfonie sobra, Brahms a preferat sa integreze in lucrarea sa cintece studentesti, printre care si „Gaudeamus igitur", una dintre cele mai vechi si mai cunoscute creatii ale genului, care incheie uvertura. Alcatuita din patru parti, „Academica" a fost interpretata in premiera la inceputul anului 1881, eveniment la care Brahms nu a participat doar in postura de compozitor, ci si de dirijor.

Despre cele mai cunoscute compozitii simfonice din cultura pop, pe www.cotidianul.ro/select