44 are la pantofi, 56, la costum. Astea sint masurile lui Adrian Nastase, de nenegociat si de nemodificat. Restul este de "rescris".

Nastase - o vedem cu totii - revine. Sau, mai corect spus, vrea sa revina. E mai precaut decit in vremea in care facea mai multe "arogante" decit Gigi Becali, dar, vorba reclamei, unele lucruri ramin neschimbate. Doar un exemplu - semnificativ: pe site-ul personal e postata o scrisoare catre Tom Gallagher, redutabilul eseist si comentator britanic, un excelent cunoscator al lumii si istoriei romanesti. Sint doua tinte ale loviturilor invelite in manusa de catifea date de Adrian Nastase: Gallagher insusi, dar si Monica Macovei.

Marele "proiectil", pentru uzul cititorilor: Monica Macovei a politizat justitia. Citat: "Stiu mai bine ca multi altii cite neajunsuri a avut si are sistemul judiciar romanesc. De aceea stiu insa ca ele nu se vor rezolva prin mici revolutii nascute si consumate in cabinetul unui ministru. Dar mai sint constient ca «epoca de aur» a justitiei romane, sub mandatul doamnei Monica Macovei, nu e marcata de realismul necesar si aducator de rezultate, ci de partizanate oarbe". Sugestia abia mascata e aceea ca, in timpul mandatului de ministru al Monicai Macovei, Nastase a fost "marele prigonit" si "marele vinat".

Este bine cunoscuta pasiunea fostului premier pentru George Orwell, autorul a doua faimoase romane in care e vorba, printre multe altele, si despre "rescrierea istoriei". Sintagma cu pricina a gasit un "sol" fertil in persoana lui Adrian Nastase; de mai multa vreme, se poate observa ca "rescrierea istoriei" - mai ales a istoriei personale - este un principiu redutabil dupa care actioneaza fostul numar unu al PSD. Nici acum nu isi dezminte aceasta pasiune, totusi periculoasa.

Sa il urmarim in continuare - punem pariu ca nu isi poate schimba acest narav?