Misterul care invaluie doua morti celebre din perioada Renasterii ar putea fi dezlegat in curand. Ramasitele pamantesti a doi intelectuali florentini de marca din secolul al XV-lea au fost exhumate din mormantul pe care il imparteau in Biserica San Marco din Florenta. Specialistii spera ca in cel mult doua luni sa afle daca cei doi, disparuti prematur, au fost asasinati sau au murit din cauze naturale.
Pico della Mirandola si Angelo Ambrogini au fost doi intelectuali eruditi, care au beneficiat de protectia lui Lorenzo de Medici, conducatorul statului florentin, cunoscut drept Lorenzo Magnificul. Ambii au murit de tineri, Pico, filozoful, la numai 31 de ani, in vreme ce poetul Ambrogini, caruia i se mai spunea si Poliziano, la varsta de 40 de ani. Au murit in acelasi an, 1494, la o distanta de cateva saptamani. Lorenzo Magnificul murise cu doi ani inainte, in aprilie 1492.
Moartea celor doi constituie de sute de ani subiect de speculatii: conform uneia dintre acestea, eruditii, banuiti de legaturi homosexuale, ar fi fost ucisi prin administrarea de otravuri, in vreme ce alta avanseaza o ipoteza conform careia acestia ar fi fost victimele sifilisului adus in oras de marinarii lui Cristofor Columb.
Cel mai probabil in luna septembrie adevarul va iesi la iveala. Ramasitele intelectualilor renascentisti au fost transportate in orasul italian Ravenna, unde vor fi supuse unor serii de teste cu mijloace ultramoderne (scanare cu laser 3D, tomografie computerizata etc).
Giorgio Gruppioni, profesor de antropologie la Universitatea din Pisa si membru al echipei care investigheaza cele doua morti, este convins ca tehnologia moderna va ajuta la elucidarea acestora, "oferind o serie de raspunsuri care in urma cu numai cativa ani erau imposibil de obtinut".
Primul reporter al Italiei
Poliziano a fost unul dintre primii poeti care a solicitat ca limba italiana sa fie considerata la fel de importanta ca greaca sau latina. A fost autorul a numeroase elegii, ode si epigrame in limbile clasice si a semnat mai multe variante de traduceri in italiana a Iliadei. Totodata, el a devenit unul dintre primii reporteri ai Italiei, dupa ce a semnat o dramatica relatare a asasinarii lui Giuliano di Medici de catre Pazzis in 1478.
Pico della Mirandola, parintele filozofiei umaniste, a formulat ideea revolutionara conform careia sta in intregime in puterea omului sa aleaga in ce directie a existentei se dezvolta.
"Dumnezeu a creat pe om si l-a situat in centrul lumii, de aceea, omul nu este nici muritor, nici nemuritor, nici pamantesc, nici celest. Sta in intregime in puterea lui sa aleaga, in ce directie a existentei se dezvolta. Omul se deosebeste de alte vietuitoare prin faptul ca nu este legat de un anumit destin sau de o anumita lege, dimpotriva, el are capacitatea sa-si determine in mod liber modul si forma existentei, sa se injoseasca pana la o treapta animalica, sau sa se apropie de divinitate, care sta la propria sa origine", scrie Pico della Mirandola in "Oratio de Hominis Dignitate".
Un prim indiciu care a condus catre ipoteza unei morti suspecte a fost produs de catre Girolamo Savonarola, un zelot dominican. In cadrul unei predici sustinute dupa moartea lui Mirandola, Savonarola a precizat ca sufletul raposatului nu va merge in Rai din cauza pacatelor comise in timpul vietii. In epoca era binecunoscuta ura lui fata de homosexuali si contemporanii sai erau convinsi ca la acest aspect se referea dominicanul. Pe de alta parte, opera lui Poliziano contine nenumarate aluzii la orientarea lui homosexuala. Mirandola si Poliziano faceau parte din cercul neoplatonistilor din Florenta, condus de filozoful Marsilio Ficino. "Ficino a fost implicat in moartea lui Pico, conform uneia dintre ultimele ipoteze referitoare la acest caz. Pe langa faptul ca era liderul neoplatonistilor florentini, era unul dintre cei mai buni prieteni ai celor doi", precizeaza Silvano Vinceti, presedintele Comisiei italiene de evaluare istorica si culturala.