Raspunsuri - cine este, ce este, de unde vine si de ce se numeste asa? "Ce asemanare este intre bugetul Armeniei si fusta mini?" "In principiu nimic nu seamana cu nimic. Dar orice este foarte scurt implica foarte multi insi care vor sa
Raspunsuri - cine este, ce este, de unde vine si de ce se numeste asa? "Ce asemanare este intre bugetul Armeniei si fusta mini?" "In principiu nimic nu seamana cu nimic. Dar orice este foarte scurt implica foarte multi insi care vor sa ajunga la el..." Un ascultator intreaba: Ce poate sa faca un cetatean de 75 de ani pentru a redeveni viril, puternic si iubit de cei din jur? Radio Erevan raspunde: Nu se mai poate face nimic, Tovarase Hrusciov. Intrebare de baraj la Radio Erevan: ce este Radio Erevan? Raspuns: In principiu, este cel mai popular post de radio. Dar el nu exista. LEGENDE HAIOASE. Si totusi exista. Dar nu acel Radio Erevan din binecunoscutele bancuri, initial sovietice. Radio Erevan era vocea adevarului pentru care cetatenii URSS puteau face ani grei de inchisoare. Azi este personajul haios care-ti spune-n fata adevaruri suparatoare, fara a putea sa acuzi pe cineva ca te-a jignit. Erevan - sau Yerevan - este capitala Armeniei. Postul de radio s-a infiintat la mult timp dupa ce au inceput sa circule bancurile despre el. Acum exista si un Radio Erevan real, care n-are nici o legatura cu personajul din bancuri, cu acel "radio" care da cele mai neasteptate raspunsuri. "Este o legenda. Eu, personal, spun ca am citit-o undeva, dar nu mai stiu exact", ne-a marturisit Mihai Stepan Cazazian, redactorul sef al revistei Ararat din Romania. "William Saroyan, scriitor american de origine armeana, a fost invitat in Armenia prima oara in 1935. Legenda spune ca atunci cand a coborat din avion a fost intrebat unde vrea sa mearga. El ar fi spus ca vrea sa vada Radio Erevan. Gazdele lui au inceput sa rada. Atunci a aflat ca Radio Erevan de fapt nu exista", ne-a povestit Mihai Cazazian. Cu sau fara postul de radio real, bancurile au circulat mult timp, in intreaga lume. DIRECTORUL RADIOULUI-BANC. Armen Amirian, directorul general al postului public de radio al Armeniei - adica Radio Erevan! - , a explicat originea acestor bancuri pentru revista Ararat din Romania: "Trebuie sa va spun ca am cautat, dar nu am gasit nici pana acum acea camera in care s-ar crea anecdotele. De ce? Pentru ca acele glume sunt, de fapt, in sufletul poporului nostru. Iar povestea adevarata este ca, purtand numele radioului armean, acele anecdote au fost create de oamenii care erau deportati in Siberia in anii regimului sovietic", a spus el in interviul realizat de Madeleine Karacasian si publicat in revista Ararat in decembrie 2005. Initial erau numai bancuri politice. Pentru a fi recognoscibile fara sa le aduca prejudicii celor care le inventau, armenii le-au lansat in seria "Radio Erevan". S-a gasit aceasta formula care i-a ajutat sa-si expuna punctul de vedere, astfel incat sa se stie ca este al lor, fara a putea fi prinsi si pedepsiti. Mai tarziu, "intrebarile la Radio Erevan" s-au extins, oamenii au inceput sa lanseze bancuri in acelasi stil si asa au ajuns cele mai gustate glume din toate colturile lumii. In acelasi interviu, directorul postului Radio Erevan spune ca institutia a editat un prim volum cu bancuri in Germania, pentru ca acolo sunt foarte gustate aceste anecdote. Si in Romania au aparut brosuri si site-uri foarte cautate de public. MADE IN SIBERIA. Cele mai gustate bancuri din lume s-au nascut dintr-o tragedie a secolului al XX-lea. Armenii care au ajuns in Siberia, apoi cei ramasi in tara si cei din diaspora s-au exprimat liber cu ajutorul acestui personaj-marca nationala, "Radio Erevan". "Perioada deportarilor in Siberia a fost cea mai neagra a URSS, in care stalinismul si-a pus amprenta asupra tuturor neamurilor care erau sub ocupatie sovietica. Exista si un episod aparte al armenilor care, dupa razboi, s-au repatriat in Armenia, venind din toate colturile lumii. Inclusiv din Romania", explica Mihai Cazazian. "Cu gandul la patria mama s-au intors la locurile natale, chiar daca nu fusesera nascuti acolo. Drama a fost ca, dupa ce li s-a spus ca vor primi inapoi casele si averile daca se intorc in tara strabunilor lor, au avut surpriza sa constate ca a fost fiecare interogat, intrebat ce avere a avut, ce situatie a avut acolo de unde a venit, iar o parte din ei au fost deportati in Siberia. Cei care au mai scapat s-au intors in Armenia si si-au trait acolo restul zilelor." CELE DOUA ARMENII. Acum exista o Armenie care in 1991 si-a castigat independenta, scapand de jugul greu al URSS. Se confrunta cu aceleasi mari probleme economice care au marcat toate statele din blocul ex-sovietic. Mai exista o diaspora armeana. Peste patru milioane de armeni care traiesc in toate colturile lumii si s-au facut remarcati in diverse domenii. "Saroyan este unul dintre cei mai mari scriitori americani. Mai vorbim despre marele interpret Charles Aznavour, din familia Aznavurian, si ei veniti din fostul Imperiu Otoman si refugiati in Franta. Vorbim despre scriitorul Michael Arman, despre formatia de muzica rock System Of A Down, care este acum in top. Despre cantareata Cher, care la origine este armeanca dupa tata, Sarchizian", ne-a spus, foarte mandru, Mihai Cazazian. Si in Romania s-au remarcat de-a lungul timpului multe nume importante: David Ohanesian, Krikor Zambaccian, marele colectionar de arta al carui muzeu exista si acum in Bucuresti, Hari Tavitian, Ana Aslan, Garabet Ibraileanu, Ion Barbu, Stefan Agopian, Haig Acterian, Vasile Conta, Anda Calugareanu, Mihail Jora, Spiru Haret si multi altii. CAZUL ZAMBACCIAN. "In perioada regimului comunist, muzeul a fost inchis o perioada. A fost mutat la asa-zisul Muzeu al Colectiilor. Foarte putina lume stie ca strada s-a numit in continuare «Muzeul Zambaccian». Multi dintre cei care ajungeau acolo se gandeau ca trebuie sa existe un muzeu, dar, din pacate, muzeul a fost inchis o perioada. A fost repus in drepturi in 1996, in aceeasi casa", ne-a mai spus Mihai Cazazian. "Sigur, in ultimii doi ani numele Zambaccian a fost asociat cu un mare scandal care n-avea nici o legatura cu el. Noi, armenii, am fost putin jenati de acest episod, in sensul ca nu avea absolut nici o legatura. S-a titrat «cazul Zambaccian», dar nu avea absolut nici o legatura cu scandalul. E ca si cum s-ar comite o crima pe Bulevardul Titulescu si i-am spune «cazul Titulescu». Pe de alta parte, a existat si un aspect bun, pentru ca multa lume s-a intrebat cine-i acest Zambaccian. Tot e bine. Cu ocazia asta, oamenii au aflat ca una dintre cele mai mari colectii de arta din Romania este aceasta a lui Zambaccian." SIMBOLISM ARMEAN. Erevan, capitala Armeniei, si Ararat, muntele sfant, sunt cele doua simboluri pe care armenii din diaspora le-au folosit de-a lungul timpului ca "marca". Sunt semnele lor de recunoastere, indiferent unde s-ar afla. Pentru ca poporul armean a migrat in masa spre alte zone ale lumii, in doua perioade istorice nefavorabile. Primul val de migratie a fost in anul 1313, atunci cand marea capitala a Armeniei, Ani, a fost grav afectata de un cutremur foarte puternic. Orasul a fost distrus aproape in intregime. Apoi au venit egiptenii, care le-au cucerit capitala refacuta cu greu. Atunci s-au raspandit in zona Crimeei, Ucrainei si Poloniei de astazi. Dinspre Lvov au coborat primii armeni si spre Moldova, fiind o zona cu mare potential, si acolo au inceput primele activitati ca negustori. Al doilea episod important este cel de la inceputul secolului al XX-lea, cand armenii au fugit iar in lume din cauza regimului Imperiului Otoman. Dupa 1915 s-au raspandit. In Iran, Irak si Libia deja existau colonii. Dupa anul 1000 au fost colonii chiar si in India. S-au raspandit in toate zonele unde puteau face comert. Apoi au devenit producatori, au devenit personalitati culturale recunoscute la nivel mondial. NEGUSTORII MILENARI. Acolo unde s-au stabilit, armenii au avut mereu un rol important, mai intai in viata economica, apoi in celelalte domenii. Nicolae Iorga spunea ca toate orasele Tarilor Romane au fost intemeiate de negustorii sasi si armeni. Iar "armenii au organizat activitatea mestesugareasca si au dirijat intreg comertul Moldovei". Expresia "a bate palma" este imprumutata tot de la armeni. Iar zicala "un evreu face cat doi greci, iar un armean cat doi evrei" s-a nascut ca recunoastere a faptului ca erau cei mai buni negustori. PE CALE DE DISPARITIE? In prezent, armenii au ramas foarte putini, iar diaspora este mai numeroasa si mai importanta decat populatia tarii. Poate si acesta este unul dintre motivele pentru care bancurile cu Radio Erevan s-au raspandit in toata lumea si au devenit celebre. In lume mai sunt cam zece milioane de armeni. Cei mai multi traiesc pe continentul american, in Beirut si in Franta. Republica Armeana a ramas doar cu 3 milioane de locuitori. Armenii sunt un popor conservator din punct de vedere antropologic. Membrii comunitatii, indiferent unde au trait, nu prea s-au amestecat cu alte natii, respectand interdictiile de casatorie mixta care au functionat pana in perioada moderna in cele mai multe comunitati arhaice de pe Glob. Acest conservatorism, pe care antropologii il explica prin nevoia de mentinere a contactului cu radacinile, mai ales pentru cei care au migrat, i-a salvat si in perioada epurarilor rasiale de la inceputul secolului al XX-lea. Armenii nu au fost persecutati in perioada nazista, fiind considerati un popor arian, curat, neamestecat cu alte neamuri. Desi aceste amestecuri sunt, totusi, inevitabile. Iar ele s-au produs si in cazul armenilor, chiar daca fenomenul nu a fost semnificativ. Marea problema de astazi a Armeniei, stat care a facut parte din fosta Uniune Sovietica, este cea financiara. Poate paradoxal, armenii, faimosii negustori ai lumii intregi, au economia la pamant. BANCURI NOI. Armenii, mai ales cei din diaspora, lanseaza in continuare "Intrebari la Radio Erevan", legate de toate aceste probleme ale lor. Dar impactul pe care il au nu mai este ca la inceputul acestor bancuri. Cei mai multi fani ai glumelor nu stiu de unde provin ele si nici care e legatura intre Radio Erevan si armeni, deci nu le pot gusta. Asa se face ca mai raspandite sunt astazi cele pe teme sexuale sau sociale, si nu politice sau economice. S-a imprumutat si se foloseste structura bancurilor, iar "Radio Erevan" a devenit un fel de "bun al tuturor". Fara ca cineva sa se mai intrebe cine este "el" si de ce toate aceste "intrebari" si "raspunsuri" sunt legate de numele lui. Bancuri vechi si noi In categoria "Intrebari la Radio Erevan" intra astazi foarte multe bancuri create pe acelasi sablon in diferite tari. Nu doar de armeni, ca la inceput. Cele vechi sunt mult mai greu de inteles de noile generatii. Efectul s-a pierdut o data cu disparitia sau diminuarea subiectului care le-a generat. Anecdotele despre liderii sau crimele comunismului se adresau celor care au trait perioadele tensionate in care nu se putea vorbi despre aceste subiecte. "Se stie daca tovarasul Andropov a murit de moarte buna?", suna o "intrebare". Iar raspunsul: "Nu, dar se stie ca la autopsie a suferit cumplit!". Sau: "Este adevarat ca in urma dezastrului de la Cernobil toata conducerea centralei atomoelectrice s-a sinucis?". Radio Erevan raspunde: "Da, in afara secretarului de partid, care nu a fost gasit acasa!". Pentru lumea contemporana, mai ales pentru tineri, aceste "voci" care condamnau regimul sovietic nu mai spun foarte mult. Muntele sfant al armenilor Ararat este muntele biblic pe care s-a oprit arca lui Noe. Desi se afla pe actualul teritoriu al Turciei, armenii il considera in continuare simbol al patriei lor spirituale, Armenia straveche. Din acest motiv, cele mai multe publicatii ale armenilor, de oriunde ar fi ei, imprumuta numele simbolic al muntelui. "In trei sferturi din Armenia poti sa vezi Araratul. Pentru noi semnifica apartenenta la un spatiu, puterea de a rezista pe un anumit loc, ceea ce nu poate fi miscat", spune Mihai Cazazian. Publicatii ale armenilor Armenii din Romania editeaza doua reviste: Ararat, in limba romana, si Nor Ghiank, in limba armeana. Prima continua o traditie interbelica, iar a doua apare din anul 1950. "Noi i-am spus Ararat nu doar pentru ca este numele muntelui. Am continuat o traditie. In perioada 1924-1942 a existat in Bucuresti o revista, tot in limba romana. Si-a incetat aparitia pentru ca a murit cel care a infiintat-o. In 1990 ne-am gandit sa o reluam", explica Mihai Cazazian. In lume exista foarte multe publicatii si organizatii denumite Ararat, muntele fiind un simbol al armenilor. Muzeul uitat "Am daruit poporului colectia mea de arta, deoarece si talentele pe care le-am intrunit sunt ale poporului, ele fac mandria lui, altfel as fi tradat si poporul, si artistii carora le-am cules rodul", scria criticul de arta roman de origine armeana Kricor Zambaccian in finalul ultimului capitol al cartii sale, "Insemnarile unui amator de arta". Muzeul care-i poarta numele a fost inaugurat la 1 martie 1947, dar a fost inchis ani la rand in timpul regimului comunist. S-a redeschis in 1996. Aici se afla una dintre cele mai bogate si valoroase colectii de arta din Romania. La Radio Erevan, un ascultator intreaba: «Ce s-a intamplat atunci cand Nero a dat foc Romei?». Radio Erevan raspunde: «Toate firmele de asigurari din oras au dat faliment»" La Radio Erevan, un batranel intreaba: «Ce pot sa-i dau unei fete tinere si frumoase ca sa pot sa o imbratisez?». Radio Erevan raspunde: «Cloroform»" La Radio Erevan, o bunicuta intreaba: «Nepotelul meu are 11 ani. Pot sa incep sa-i fac educatie sexuala?». Radio Erevan raspunde: «Da, daca doriti sa aflati noutati»" La Radio Erevan, cativa intreaba: «Cum se imbraca eschimosii?». Radio Erevan raspunde: «Repede!»" La Radio Erevan, un fidel ascultator intreaba: «Cum este viata unui barbat fara nevasta?». Radio Erevan raspunde: «Mai ieftina»" La Radio Erevan, un tanar sot intreaba: «Exista sotie ideala?» Radio Erevan raspunde: «Desigur! Este sotia care reuseste sa-si scoata sotul din incurcaturile pe care nu le-ar fi avut daca nu era insurat»" La Radio Erevan, un ascultator intreaba: «Daca dragostea este vinul vietii, atunci ce este casatoria?». Radio Erevan raspunde: «Mahmureala de a doua zi dimineata!»" La Radio Erevan, o tanara ascultatoare intreaba: «De ce multe fete se casatoresc cu batrani care inoata in bani?». Radio Erevan raspunde: «Fiindca sunt foarte miloase! Vor sa-i scape de la inec!»"
Despre autor:
