In orice tara civilizata nu poate fi contestat dreptul la despagubire in cazul in care o persoana sufera o pierdere provocata prin actiunea abuziva a altei entitati. Nimic de comentat. Probleme apar atunci cand din banii contribuabililor se platesc d
In orice tara civilizata nu poate fi contestat dreptul la despagubire in cazul in care o persoana sufera o pierdere provocata prin actiunea abuziva a altei entitati. Nimic de comentat. Probleme apar atunci cand din banii contribuabililor se platesc daune pentru cauze care nu au nimic in comun cu ei. Este ca si cum pentru inundarea vecinului de la trei, administratorul bugetului de bloc impune tuturor locatarilor o taxa pentru despagubirea "sinistratului". Desigur, daca actiunea ar fi una de solidaritate efectiv asumata de comunitate, atunci ar fi una nobila. Invers este un abuz, iar statul a stiut sa abuzeze. Cateva exemple. Dupa 1996 acelasi stat nu stia cum sa mai albeasca datoriile rafinariilor desprinse din fosta Companie Romana de Petrol. O datorie considerabila, de peste 650 de milioane de dolari, si care a constituit un "berbece" suficient de puternic ca sa avarieze structura de rezistenta a celei mai puternice banci romanesti la acea vreme, Bancorex. Şi cum a rezolvat statul aceasta problema? Extrem de simplu. Din anul 2000 a fost instituita o taxa de un cent aplicata pentru achizitionarea de catre fiecare dintre noi a unui litru de benzina. Au trecut 7 ani de la aceasta "ingenioasa" idee si noi tot platim si inca o sa mai platim inca 10 ani, caci gestionarii acestui fond nu prea ies la socoteala cu incasarile. Rafinariile nu mai au nicio treaba. Cetateanul plateste. Nu este un caz izolat. Bugetul intotdeauna s-a comportat ca o betoniera folosita in acoperirea gaurilor negre. Este atat de disponibil incat despagubeste si pentru afaceri private care au esuat rasunator. In cazul fostului FNI, statul nu doarme, dar plateste linistit. Ieri, de pilda, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a anuntat ca "va demara plata catre pagubitii FNI, in mod voluntar, imediat dupa pronuntarea instantei". Or, instanta s-a pronuntat, iar AVAS are o mica dilema. Plateste direct suma totala (aproape 41 de milioane de euro) catre Asociatia investitorilor in defunctul FNI sau separat catre fiecare membru al acesteia? Devine hazlie treaba, intrucat intre pagubitii FNI a iesit ceva galceava deoarece Asociatia urmeaza sa perceapa un comision de 3 procente, o taxa de succes, pentru fiecare membru. 3 la suta de la fiecare este o suma frumusica. Şi este si mai frumusica intrucat ea vine direct de la stat. Adica AVAS, ca administrator al activelor statului din ce incaseaza din privatizare sau exploatare, va plati pentru a despagubi o afacere pur privata. FNI nu este o initiativa de stat. Bugetul, caci banii din administrare si privatizare se duc acolo, nu a fost trezoreria Fondului National de Investitii. Şi atunci de ce se dau despagubiri din activele statului? Pentru ca fostul presedinte al CEC, Camenco Petrovici, sa-i fie tarana usoara, a semnat ilegal un contract de fidejusiune prin care garanta ca sumele investite in aceasta dovedita escrocherie nu inseamna o raspundere directa a statului. Daca un functionar public, un administrator de stat, face o ilegalitate, el trebuie sa raspunda in fata legii, el si nu Ministerul Finantelor sau AVAS. Pana si decizia este naucitoare. Adica AVAS plateste acum din averea sa urmand sa-si recupereze banii de la vinovatii condamnati.
Despre autor:
