Institutiile romanesti au raportat Comisiei Europene fraude mai mari decit ale tuturor celorlalte membre UE la un loc. Din aceste sesizari, cele mai multe vin de la DLAF. Insa doar 1% din ele se confirma.

Conform raportului pe 2006 inaintat Comisiei Europene (CE) de catre Oficiul de Lupta Antifrauda (OLAF), Romania conduce detasat in topul tarilor care sesizeaza cele mai multe posibile fraude ale fondurilor europene. Astfel, Romania a trimis 188 de rapoarte, care indicau posibila fraudare a 405 milioane de euro. Dintre acestea au fost partial demonstrate (prin rechizitorii intocmite de procurori) furtisaguri de doar 5,471 milioane, adica 1,35% din suma totala. Pentru comparatie, Polonia a trimis 106 raportari care indicau posibila fraudare a 17,664 milioane de euro, dintre care procurorii au demonstrat deturnarea a 2,414 milioane (14,23%). Si Bulgaria a demonstrat o cota mult mai mare decit Romania: 27 de raportari care priveau un total de 10,061 milioane de euro, dintre care a demonstrat judiciar deturnarea a 1,693 milioane (16,92%). Suma totala indicata de OLAF ca susceptibila de a fi fraudata se ridica la 443,532 milioane de euro, la nivelul intregii UE, dintre care numai Romania a reclamat 405 milioane de euro.

Dintre „raportorii" romani, campioana absoluta este Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF). Institutia subordonata primului-ministru a fost condusa pina in aceasta primavara de actualul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu. DLAF a desfasurat anul trecut, conform datelor furnizate de site-ul institutiei, 87 de controale, dintre care a finalizat 82. Consilierii DLAF au indicat 64 de posibile fraude, iar suma totala verificata s-a ridicat la 145 de milioane de euro.

Surse din cadrul DLAF ne-au declarat ca sumele foarte mari indicate de partea romana ca posibile fraude rezulta dintr-o smecherie menita sa atraga laudele OLAF si ale CE. Mai precis, daca polonezii, de pilda, indica strict sumele fraudate, consilierii DLAF se refera la intreaga suma cu care este finantat un proiect oarecare, indiferent daca doar o parte a acesteia este deturnata. Aceleasi surse sustin ca majoritatea controalelor DLAF sint facute neprofesionist. DLAF are 39 de consilieri, dintre care 22 lucreaza la Directia de Control. Dintre acestia, doar trei au experienta anchetelor judiciare (un magistrat detasat de la Curtea Constitutionala si doi ofiteri de politie, dintre care unul ocupa functia de director general).

Din ograda DLAF, totul pare in regula. Laura Georgescu, consilier pentru relatia cu presa in cadrul DLAF, a declarat pentru Cotidianul ca DNA este vinovata pentru faptul ca foarte putine sesizari se transforma in dosare penale. „Diferenta pe care o semnalati, dintre numarul de sesizari DLAF si numarul de cauze finalizate de DNA, este reala, ea fiind cauzata de lipsa de celeritate in activitatea organului de urmarire penala ori de solutiile gresite dispuse de procuror", a opinat Laura Georgescu. Ea a completat ca sesizarile DLAF nu sint „simple petitii, ci sint intocmite in baza unor verificari amanuntite si pot constitui, potrivit legii, prin asimilare cu actele premergatoare, probe in procesul penal". In replica, Biroul de presa al DNA a precizat, intr-un comunicat, ca „din confruntarea rezultatelor rapoartelor de constatare si a expertizelor de specialitate a reiesit ca, in unele cazuri, notele de control efectuate de DLAF si trimise la DNA nu au avut potential de valorificare din cauza ca au continut inadvertente sau date incomplete si nereale".

O astfel de nota trimisa de DLAF catre DNA indica o posibila frauda in cazul proiectului ISPA „Valea Jiului-Danutoni, extinderea statiei de epurare a apelor uzate, faza biologica". Beneficiarii contractului de finantare, in valoare de peste sapte milioane de euro, au fost consortiul VA TECH WABAG Deutschland GmbH si Hidroconstructia. Fostul director al Hidroconstructia Iurie Druta a fost acuzat de consilierii DLAF ca ar fi comis doua infractiuni. In primul rind, societatea nu ar fi avut dreptul sa participe la licitatie, pentru ca ar fi avut datorii la bugetul Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS). Aceste datorii apareau ca urmare a unei defectiuni a sistemului informatic al CNAS, defectiune remediata ulterior. Conducerea Hidroconstructia a incercat sa le ofere consilierilor DLAF veniti in inspectie ordinele de plata care ar fi dovedit ca societatea nu are datorii, dar acestia ar fi refuzat sa le ia in considerare, sustin surse din Hidroconstructia.

O a doua acuza adusa de DLAF societatii era si mai grava: deturnare de fonduri. Inspectorii au constatat ca Hidroconstructia a folosit o parte a avansului pe proiect, de peste un milion de euro, pentru achitarea unui imprumut bancar. Conform contractului de finantare, societatea trebuia sa foloseasca acesti bani strict pentru organizarea de santier. Numai ca respectivul credit fusese contractat si folosit de Hidroconstructia tocmai pentru a achita costurile organizarii de santier necesare realizarii proiectului. Cu alte cuvinte, societatea a fost chiar mai harnica decit prevedea contractul si a decis sa execute lucrari in avans. Nici aceste argumente nu au fost luate in calcul de consilierii DLAF. In urma cercetarilor, procurorii DNA au constatat ca nu exista nici o infractiune in acest caz si au decis neinceperea urmaririi penale impotriva lui Iurie Druta.

„Deranjul" creat de inspectorii DLAF a avut insa si repercusiuni economice. Faptul ca au sesizat nu numai DNA, dar si OLAF, in legatura cu o frauda inchipuita, a condus la blocarea, timp de mai multe luni, cit a durat investigatia DNA, a restului de plata catre Hidroconstructia, de peste doua milioane de euro. Aceasta pentru ca regulile de finantare din fondurile europene impun ca la orice suspiciune de frauda semnalata de o organizatie de profil finantatorul sa suspende platile pina la lamurirea situatiei.

Chiuariu stia ce face
Fostul sef al DLAF, actualul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, nu a putut fi contactat ieri pentru a comenta nivelul record al raportarilor romanesti de fraudare a fondurilor europene. El declara insa pentru Cotidianul, in editia din 14 februarie 2007, ca romanii nu prea au nesanatosul obicei de a deturna banii UE. „In privinta nivelului fraudei raportat la banii europeni primiti de Romania, ne aflam pe penultimul loc printre cele 12 noi membre UE, pe ultimul loc fiind Lituania, iar fruntase la fraude - Polonia si Cehia. La noi sint multe cazuri de fraude, dar cu pagube mici", ne-a declarat atunci Tudor Chiuariu.

DLAF nu face investigatii DLAF este subordonat premierului si nu este parte a structurii judiciare, deci misiunea sa se reduce la a sesiza nereguli in ce priveste folosirea fondurilor europene. In cazul in care exista suspiciuni de frauda, trebuie sa anunte DNA sau alte Parchete.

Raportul de activitate al OLAF poate fi consultat pe www.cotidianul.ro/select