Impusi cu greu, stigmatizati la tot pasul, romii stiu sa-si reprezinte cu fala etnia. Cotidianul vi-i prezinta pe cei care sint cu adevarat vioara intii in rindul comunitatii rome.

Damian Draghici, un naist rom admirat
din trei parti de Joe Cocker,
James Brown si Shaggy Dincolo de liderii politici sau spirituali ai etniei, precum Madalin Voicu, Nicolae Paun sau Vasile Ionescu, nume impuse deja pe scena publica romaneasca, exista o elita roma despre care se vorbeste mult mai putin. Iviti dupa 1990, romii cu rost bine rinduit si integrati de minune in societatea romaneasca sint in continuare prezentati cu timiditate in mass-media. Cotidianul va prezinta crema unei elite care se contureaza tot mai mult. „In 1990 erau doar citeva persoane implicate in miscarea romilor si cu studii superioare. Acum sint mii de studenti si oameni care au terminat facultatea, specializati in toate domeniile", descrie regele Cioaba tinara elita roma infiripata dupa revolutie. O elita a romilor nu s-a inchegat pina dupa dezrobirea din 1856. Inainte, membrii etniei erau dependenti de stapinii lor, juridic si social. A fi „neamosco baro" (de neam mare), „de matase", explica antropologul rom Vasile Ionescu, tinea de un status atribuit aleatoriu, de care se bucurau vataful, bucatarul, lautarul, vizitiul sau „copiii «tigancuselor de la iatac», unele cu descendenta sau ascendenta princiara, cum ar fi mama domnitorului Razvan Voda". Acum exista o elita traditionala si una moderna. Asa spune Delia Grigore, directorul asociatiei Amare Rromentza. Prima si-o impart „romii bogati, respectati, intelepti, mai in virsta". Bulibasii, regele si imparatul nu lipsesc din ea. A doua inglobeaza lideri politici, profesori, medici, avocati, oameni de cultura si sportivi. Elita traditionala este de cind sint romii, cea moderna s-a infiripat la noi in interbelicul strapuns de nasterea organizatiilor de emancipare a etniei, activismul fiind continuat si in plin comunism. Romii de elita de acum sint in mare parte ONG-isti care apara drepturile etniei lor, spune Nicolae Paun, singurul parlamentar rom.

Miscarea romilor a inceput insa inainte de revolutie, prin parcurile brasovene. La mijlocul anilor ’70 prindeau glas activist sociologii romi Nicolae Gheorghe si Vasile Burtea, care planuiau intilniri ferite intru binele etniei. „Discutam foarte putin. Ne intilneam la mine, la Brasov. Nicolae venea cu o damigeana goala si pleca cu ea plina cu apa. Si i s-a si zis: «Ce te tot cari, domnule, cu damigeana aia?». «Iau si eu palinca de la Brasov.» Si ieseam si discutam prin parc", spune Vasile Burtea. Cei doi au dat viata si unui grup cu membri de acelasi singe, pusi in slujba etniei si raspinditi prin tara. La Sibiu era Ion Cioaba, viitorul rege. La Craiova se misca Valerica Stanescu, autorul „Legilor satrei". Timisoara il avea pe Ioan Mirescu, instructor cultural si coregraf, Brasovul pe Vasile Burtea. Ginditorii romi se organizasera ca pe scheletul unui serviciu secret. „Nici nu ne cunosteam intre noi. Stabiliseram niste reguli. Fiecare sa stie pe unul de deasupra lui si pe doi de sub el. Nu faceam nimic rau pentru societate, dar era spaima aceea", descrie Burtea.

Marian Petre a sculptat in metal
viata si suferintele romilor In 1981, cei doi sociologi romi depling soarta etniei in tara prin doua scrisori trimise la Europa Libera, sub pseudonim, si de acolo chiar in revista franceza „L’alternative". „Una a scris-o Nicolae Gheorghe, a doua eu, la diferenta de citeva saptamini. Cosmina Cosmin eram eu si el era Alexandru Danciu. L-am banuit ca el este, dar niciodata nu am avut curajul sa-l intreb. Scrisoarea mea a fost un raspuns la a lui", descrie Vasile Burtea. „Am fost intotdeauna in fruntea generatiei mele. Si asta a deranjat", spune cu tarie fostul militant rom. Burtea a fost sociolog la Trustul de Constructii din Brasov, apoi expert la Ministerul Muncii si subsecretar de stat la Oficiul National pentru Romi. In prezent este adjunct al Avocatului Poporului. De cealalta parte, Nicolae Gheorghe a infiintat Federatia Etnica a Romilor in 1992, apoi centrul pentru interventie sociala si studii Romani CRISS. In prezent, sociologul este consilier pe problemele coetnicilor in cadrul OSCE.

Recunoasterea in societate s-a petrecut adesea anevoios pentru cei mai numerosi romi, iar perceptiile negative i-au urmarit aproape mereu.

„Eram la master si lucram, in acelasi timp, la Muzeul Satului. Voiam sa lucrez pentru romi si i-am intrebat pe colegii mei unde pot gasi tigani la fel de destepti ca si mine", isi aminteste fara modestie Delia Grigore, absolventa de Litere, momentul in care a ajuns sa-si asume etnia. Venita din Galati in Bucuresti, ea a locuit la inceput intr-un cartier de romi, dar in rindul unei familii cu pielea alba. Colegii de la Muzeul Satului au indrumat-o spre consilierul pentru romi din Ministerul Culturii, Vasile Ionescu, mai marele fundatiei Aven Amentza. „M-am dus la el si i-am spus ca sint tiganca si ca vreau sa fac un doctorat despre tigani." Ionescu i-a replicat insa taios ca nu lucreaza cu tigani, ci numai cu romi. „Nu-mi asumam pe-atunci cuvintul «rom». Apoi am invatat ca este cuvintul «rom» din limba romani si mi-l asum. Am invatat intre timp istorie, cultura si am vazut istoria negativa a cuvintului «tigan»" (n.r. - termenul de „tigan" sta sub stigmatul sclaviei). Delia Grigore a facut voluntariat timp de zece ani la Aven Amentza si a reinvatat sa fie roma. In opt ani, cit a stat la Muzeul Satului, a facut cercetari in slujba coetnicilor, dar a organizat si tirguri de meserii pentru ei. In 2000, cot la cot cu Vasile Ionescu, a fondat Asociatia Studentilor si Tinerilor Romi Antirasisti, animata de mitinguri si de marsuri.

Cinci ani mai tirziu, asociatia si-a insusit numele Amare Rromentza, cu Delia Grigore in frunte. Impreuna cu obiectivele de formare profesionala, incadrarea romilor pe piata muncii, educatie pentru identitate si cresterea stimei de sine, in opt judete din tara. La 35 de ani, Delia preda antropologie si folcloristica la Facultatea de Limbi Straine din Bucuresti, unde a dat piept cu discriminarea in nenumarate rinduri. „In general, eu merg imbracata traditional la scoala. Prima data m-a intrebat portarul: «Ce cauti aici?». Eu m-am pierdut, am spus ca am ore, insa studenta care era cu mine a zis: «Este profesoara noastra»." Pe linga doua afise cu „Moarte tiganilor!" lipite pe usa cabinetului, s-a trezit si cu intrebarea unui coleg de sorginte turca: „«Ce predai tu acolo, la folclor tiganesc? Nu cumva le dansezi din buric studentilor?». «Dansul din buric nu este rom», i-am raspuns, «ci este al dumneavoastra. Noi am preluat acest dans»".

Dupa o facultate de asistenta sociala pe locurile speciale pentru romi, un master in politici europene si o postuniversitara in diplomatie, Magda Matache si-a facut si ea vint in miscarea romilor. „De la 19 ani am fost voluntar la Asociatia Studentilor Romi. Apoi am avut contact cu diverse organizatii internationale. Am lucrat extrem de bine cu cei de la Consiliul Europei, de la Departamentul de Tineret", spune Matache, formata pe componente de interculturalitate si minoritati. A lucrat apoi pentru OSCE cu grupurile de refugiati romi, pe programul regional balcanic „Romii si pactul de stabilitate", dar a fost si observator la alegerile din Bosnia si Macedonia. Paralel s-a dedicat asociatiei Romani CRISS, unde ocupa acum fotoliul de director executiv. „In mod cert, pe mine nu m-a impiedicat faptul ca sint rom, ci mai degraba m-a motivat. Tot timpul a trebuit sa demonstram ca sintem buni. Si trebuia sa fim de doua ori mai buni decit ceilalti ca sa poti sa fii la nivel cu ei. A fost un joc psihologic destul de mare pentru unii dintre noi", recunoaste Matache.

Pictorul Eugen Raportoru a expus
lucrari inclusiv la Vatican La 30 de ani, Gelu Duminica are noua carti publicate si este director executiv la Agentia „Impreuna", care are sub obladuire 60 de comunitati rome si 40.000 de beneficiari. „Mama - vinzatoare de seminte si femeie de serviciu. Tata - sapte clase", isi descrie pe scurt parintii tinarul activist. Gelu Duminica a absolvit Sociologie si Asistenta Sociala la Bucuresti. „Apoi am inceput masterul in politici sociale europene. In 2002, profesorii mei m-au luat cercetator la Academia Romana, la Centrul European de Studii pe Probleme Etnice, pina in 2006, cind a plecat toata echipa", spune Gelu Duminica, galateanul care a facut parte si din delegatia tinerilor romi care au studiat la Banca Mondiala. La Agentia „Impreuna" lucreaza din 1999, cind a venit ca voluntar, iar doi ani mai tirziu a preluat friiele.

In 2001, culmea activismului rom a fost atinsa cind Mariea Ionescu, sora lui Vasile Ionescu, a trecut in fruntea proaspat infiintatei Agentii Nationale pentru Romi (ANR), dupa ani intregi de militantism si mitinguri. Pina sa absolve Dreptul, fosta presedinta ANR lucra intr-o filatura, unde o colega ii spunea la suparare „tiganca dracului". „Atunci am crezut ca trebuie sa schimb ceva. Mai intii sa-mi asum identitatea, pentru ca pina atunci o cam ascundeam", recunoaste Mariea Ionescu, nascuta intr-o familie mixta, de evrei si romi.

Ca sa scape de discriminare, multi dintre romi fug de propriile origini. „Desi personalitati rome in adevaratul sens al cuvintului, elite rome exista de la nivelul profesorilor de liceu pina sub cupola Academiei Romane, foarte putini dintre ele isi afirma etnicitatea. Sportivi, cercetatori, oameni de stiinta, militari, foarte multi medici renumiti, juristi, ingineri", e constient sociologul Vasile Burtea. Cu toate acestea, liderii romi spun ca etnia nu duce lipsa de valori. ONG-istilor romi nu le sint insa de ajuns. Etnia, mai mult decit de elite, are nevoie de mai multi oameni care sa munceasca si sa militeze in folosul ei.

Elita din lumina reflectoarelor O alta elita, indelung perindata pe scena publica, ii inglobeaza pe liderii romilor. Acestia apar tot dupa revolutie, cind se consolideaza miscarea etniei. In 1990 prinde viata Uniunea Democrata a Romilor, cu Ion Onoriu in frunte. Se fractureaza insa in 1992, cind ia fiinta Partida Romilor si Ion Cioaba se proclama „rege international" peste coetnici. In ’97, dupa moartea acestuia, fiul sau, Florin Cioaba, a preluat sceptrul de rege al romilor de pretutindeni. Dupa zece ani de domnie, e convins ca nu i-a fost stirbita autoritatea. „Sint prim-vicepresedinte al Organizatiei Mondiale a Romilor, care a pus bazele miscarii internationale", precizeaza liderul, care este si membru al Forumului European al Romilor, organ consultativ recunoscut de Parlamentul European. Paralel isi desfasoara activitatea printre romi si imparatul lor, Iulian. In timp ce Madalin Voicu dirija orchestra unui conservator din Turcia, romii l-au avut parlamentar pe Gheorghe Raducanu pina in 1996. Revenit in tara, Voicu a trecut la Partida Romilor in ’96 si a ocupat pina in 2000 scaunul de deputat. Stafeta parlamentara i-a fost inminata apoi lui Nicolae Paun.

Activism dincolo de etnie Un roman get-beget a contribuit direct, in ultimii 15 ani, la configurarea unei tinere elite rome. Gheorghe Sarau, din pozitia de consilier pentru limba romani in Ministerul Educatiei si de profesor la sectia de limba si literatura romani de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine (FLLS), a format peste 460 de profesori romi care predau astazi limba lor. „Dupa 1998 am infiintat sectia speciala de studiere a limbii romani de la FLLS. Au urmat cursurile de vara, unde tinerii puteau studia intensiv aceasta limba, apoi cursurile CREDIS, de invatamint la distanta, in urma carora au aparut profesorii de limba romani. Cu exceptia judetului Neamt, aceasta se preda in toata tara", ne spune Gheorghe Sarau.

Vedetele din arta ale etniei Sculptori, actori sau interpreti virtuozi, romii au reusit sa-si impuna harul cu brio.

Johnny Raducanu a facut mereu
furori cu jazzul sau Arta nu duce nici ea lipsa de nume rome, unele foarte putin cunoscute vietii publice a romanilor. In atelierul sau ascuns intr-un subsol din Pache Protopopescu, Marian Petre sculpteaza in metal. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" din Bucuresti in ’87, sculptorul rom a mos-tenit pasiunea pentru metal de la bunicul sau fierar. „Lucrarile mele se inspira din viata si suferinta romilor. Abordez si alte subiecte, legate de iubire, de trairi personale", lasa loc si pentru altceva artistul, care spune ca arta nu cunoaste discriminarea. Marian Petre are la activ zece simpozioane, in tara si in strainatate. „M-am intors recent de la Bienala de la Venetia, unde a fost inaugurat un pavilion al romilor. Lucrarile pe care le-am avut si acolo, «Urma suferintei» si «In Memoriam», sint inspirate din Holocaust, din deportarea romilor." Acum planuieste sa plamadeasca un monument dedicat suferintei romilor.

Din fata unui autoportret infatisindu-l in toga, pictorul Eugen Raportoru spune ca a terminat liceul „batrin", anul trecut. Acum, la 45 de ani, studiaza pictura la Universitatea Bucuresti. Are un garaj-atelier linga Biserica Armeneasca si e multumit ca o data cu emanciparea artei poate ilustra linistit si tematici rome, desi in general urmareste scoala romaneasca de pictura. Muza i-a fost mahalaua bucuresteana in care a crescut. „Prima expozitie am avut-o la 14 ani, la cinematograful Grivita." Acum, peisagistul are in jur de 20 de expozitii la portofoliu, in Capitala si in strainatate, iar in 2004, doua dintre lucrarile lui au participat la Vatican, sub egida UNESCO. „Doar lucrarile au participat, eu nu am ajuns. In 2005, la Stockholm, am avut si o expozitie personala prin Partida Romilor."

Actorul de 34 de ani de la Teatrul Masca Sorin Sandu a apucat sa-l joace in varianta roma a piesei „O noapte furtunoasa" pe Chiriac, in vremea studentiei, cind limba romani si-a furisat citeva replici pe scena. Tinarul a absolvit Politehnica si Facultatea de Teatru in Bucuresti. „De la sfirsitul anului I, am inceput sa joc roluri micute. La Teatrul National, vreo trei ani", spune actorul care i-a intilnit pe scena pe Mircea Albulescu si pe George Ivascu. Dupa facultate, a ajuns la Teatrul Masca, printre pantomima, step, gest si numeroase spectacole, iar acum repeta pentru o piesa ce va aparea in toamna. Sorin Sandu este si moderator la OTV al emisiunii „Caravana Romilor", organizata de Partida Romilor, care isi propune sa arate in fiecare duminica telespectatorilor viata reala a etniei.

„Cel mai frumos tigan" pe care Vali Sterian l-a vazut vreodata este Mihai Raducu, actorul rom cu ochi albastri. „Vine o namila imbracata in haine de piele, cu mina la spate. Am intepenit. Eu sint trei oase si-un zimbet. S-a oprit in fata mea, a scos mina de la spate si a spus: «Poftim doua sticle de whisky. Esti cel mai frumos tigan pe care l-am vazut in viata mea»", se distreaza si acum Mihai Raducu de cum l-a desemnat cintaretul cap de serie al etniei sale. „Foarte, foarte putin tigan, din stramosi", Raducu s-a nascut in Tirgu-Mures. „Tiganeste stiu putin, pentru ca acolo sint foarte multe dialecte, si atunci romii s-au pliat pe cultura ungureasca, larga majoritate." Actorul a stat cinci luni la Teatrul Evreiesc, fara facultate, iar cind a intrat student la actorie, s-a nimerit coleg cu Adrian Pintea, la clasa Olgai Tudorache. Le-a facut pe toate: radio, televiziune, teatru si film, iar acum are de gind sa inalte si un teatru tiganesc.

Romii cei mai cunoscuti sint raspinditi insa in muzica, virtutea aceasta a etniei impinzind toate vremurile cu idoli. Johnny Raducanu a facut furori cu jazz printre mintile luminate si a trecut la alt nivel muzica stramosului sau de acum trei secole, scripcarul Brailei, lautarul Petre Cretul Solcan. Marele lautar Nelu Ploiesteanu recunoaste ca nu stie prea multe lucruri despre etnia sa, dar despre el un lucru stie sigur: „Am fost iubit si divinizat. Am fost invitat la o televiziune pentru discriminare si nu am vrut sa ma duc pentru ca nu am fost discriminat niciodata. Din contra, am fost prea iubit!". Madalin Voicu pretuieste la radacinile sale tocmai maiestria muzicala. Etnia sa are gene mai bune decit restul natiunii. „Asa cum negrii au predilectie catre sport, asa si tiganii se nasc probabil cu o informatie in plus care ii face mai vizibili in muzica", spune el, lider al trupei Madrock, convins ca a mostenit talentul etniei prin tatal sau, Ion Voicu, violonist de talie mondiala.

Naistul Damian Draghici, care a impartit scena cu James Brown, Zucchero, Cindy Lauper, The Gipsy Kings si cu Joe Cocker, intii a cersit pe strazile din Atena pina sa-si faca un rost la pian. „Era singura modalitate de a supravietui. Apoi am gasit un tip care m-a intrebat daca vreau sa cint la pian." Asa a ajuns Damian Draghici, stranepotul marelui naist interbelic Fanica Luca, unul dintre cei mai buni „organisti" din Atena. Nascut intr-o familie cu muzicieni de sapte generatii, Draghici a fugit in Grecia la 18 ani, chiar inainte de revolutie. Dupa Conservatorul din Atena, a terminat cu Magna Cum Laude sectiunea de jazz a colegiului Berklee din Boston. La sfirsit de 2006, Draghici a venit in Romania sa filmeze un documentar legat de talentul muzical al romilor, care va strabate noua tari.

Elogiu etniei Cartea „Elite rome", de Mircea Bunea si Dana Lascu, numara in rindul personalitatilor cu origini rome nume precum Ion Budai-Deleanu, Petru Maior, Anton Pann, Stefan Banica jr., Ilie Dumitrescu sau Banel Nicolita.

1990 este anul in care Parlamentul Romaniei se imbogateste cu trei parlamentari romi: Ion Cioaba, reprezentant al romilor caldarari si nomazi, Szomántz Péter, reprezentant al romilor maghiari, si Nicolae Bobu, din partea romilor vatrasi.

Citeste si Tiganie rai, rai care erai... , un comentariu de Marius Cosmeanu Prima expozitie cu lucrari ale artistilor romi la Bienala de la Venetia, pe www.cotidianul.ro/select