Imbatranirea este un fenomen uniform, ce afecteaza toate celulele, tesuturile, organele si sistemele umane. Practic, celulele din corpul nostru au o capacitate limitata de a se diviza (limita lui Hayflick). Pe masura ce imbatranim scade adaptarea la stres si creste riscul de imbolnavire. Moartea este consecinta finala a imbatranirii.   In ultimul timp, tot mai multi cercetatori considera imbatranirea o boala. Au fost descoperite diverse gene ce influenteaza acest proces considerat ireversibil. Astfel, biogerontologistii au inceput sa privesca imbatranirea ca pe o boala potential vindecabila. Printre aceste familii de gene se gasesc sirtunele (in special gena SIR2), a caror supraexpresie este insotita de o crestere a duratei vietii unor organisme inferioare (drojdii, rame, tantari), dar si gene din famiile RAS, sau DAF. (1) RESTRICTIA CALORICA PRELUNGESTE VIATA Dieta este un mijloc esential pentru a mari durata de viata. Cercetatorii au aratat ca restrictia cu 30-40% a caloriilor pe care un animal le-ar ingera in mod liber, pastrand totusi un nivel adecvat al nutrientilor, a dus la o crestere a duratei de viata cu 50%. Restrictia calorica functioneaza pe soareci, dar si pe maimute precum cele din familia Rhesus. (2) Numerosi oameni din lumea intreaga experimenteaza pe propria piele diete de tip CRAN (caloric restriction with adequate nutrition = restrictia calorica cu o nutritie adecvata - diete cu o cantitate corecta de proteine, glucide, lipide , dar si vitamine, minerale, fibre). Aceste diete necesita un control foarte riguros al caloriilor ingerate, numeroase suplimente nutritive, precum si multa vointa (a trai cu 1000 1500 kcal pe zi pare imposibil pentru multi oameni). (3) De aceea anumite companii farmaceutice lucreaza intens pentru a descoperi metode de a a€˜mimaa€™ efectele benefice ale restrictiei calorice. Unele substante naturale precum acidul folic (in legumele verzi : spanac, broccoli, mazare) si resveratrolul (vinul rosu, struguri) sunt posibile suplimente impotriva imbatranirii. (4) Exista si medicamente precum metforminul (antidiabetic oral) ce pot prelungi viata soarecilor de laborator. Metforminul simuleaza efectele restrictiei calorice. Desi consuma o cantitate normala de calorii, sobolanii carora li se administreaza metformin traiesc mai mult, ca si cum ar fi pe o dieta tip CRAN . (5) EXERCITIUL FIZIC ESTE MAI BENEFIC DECAT DIETA Dietele corecte sunt eficiente, dar ceea ce uita frecvent majoritatea nutritionistilor, fie ei vegetarieni convinsi, promotori ai dietei tip Atkins, Ornish, Zone sau ai altori diete mai mult sau mai putin echilibrate, este sa aminteasca de importanta exercitiului fizic. De fapt, este posibil ca exercitiile fizice sa ofere cele mai mari beneficii, mult superioare dietei. Astfel, in cadrul unui studiu longitudinal efectual in Europa, 1507 persoane din 11 tari europene, cu varste cuprinse intre 70 si 90 de ani au fost urmarite pentru o perioada de 12 ani. S-a constatat ca 4 modificari ale stilului de viata pot scadea cu mult peste 50% riscul de deces. Activitatea fizica zilnica (cam 30 min/zi) scade riscul de deces cu 37%, abstinenta de la fumat reduce riscul cu 35%, o dieta de tip mediteranean cu multe legume, fructe, peste, cu lactate si carne rosie in cantitati scazute diminueaza riscul cu 23%, iar consumul moderat de vin rosu - aproximativ 4 pahare de vin pe saptamana reduce cu 22% acest risc. Cercetatorii au stabilit ca atunci cand oameni in varsta adoptau toate cele 4 masuri, riscul lor de a muri peste 10 ani e cu 65% mai scazut. Rezultatele au fost publicate in numarul din septembrie 2004 al Jurnalulului Asociatiei Medicale Americane. (6) EXPLICATIA : EXERCITIILE INTINERESC Imbatranirea este frecvent asociata cu atrofie musculara si deficit muscular functional cauzate de sarcopenie, adica scaderea numarului de unitati contractile din muschi. Mitocondriile reprezinta a€˜uzina energeticaa€™ a celulelor musculare, ele avand un rol esential in arderea glucozei, furnizand in acest fel suportul energetic pentru contractie. De-a lungul vietii aceste uzine energetice se uzeaza, ADN-ul lor se deterioreaza si aceste lucruri cauzeaza ulterior un deficit energetic. Exista numeroase dovezi ce atesta ca inaintea sarcopeniei exista un deficit mitocondrial major. Cu toate acestea, se observase din experienta ca adultii cu o activitate fizica echilibrata isi pastreaza forta si masa musculara chiar la varste inaintate. Exista astfel ipoteza ca exercitiul fizic ar putea mentine mitocondriile intr-o stare buna un interval mai indelungat. Un STUDIU recent realizat de Institutul Buck pentru Cercetarea Imbatranirii din Novato (California, USA), in colaborare cu Departamentul de Pediatrie si Medicina al Universitatii McMaster (Hamilton - Canada) si cu Centrul pentru Genetica al Institutului de Cercetari din cadrul Spitalului de copii Oakland (California, USA) a adus cateva clarificari in acest sens, aratand ca exercitiile fizice inverseaza semnele imbatranirii in muschii scheletici. Studiul a fost publicat in Public Library of Science (PLoS ONE). Cercetatorii au evaluat daca exercitiile cu greutati pot inversa leziunile mitocondriilor. In mod normal cercetatorii pot masura expresivitatea genica in anumite structuri din corp. Biosinteza proteinelor este un proces prin care fiecare celula isi sintetizeaza proteinele proprii, sinteza incepind cu procesul de transcriptie si terminind cu procesul de translatie. Transcriptia presupune utilizarea unei molecule de ADN pentru sinteza unei molecule de ARN-m (acidribonucleic mesager complementar), ce ulterior este folosit la nivelul ribozomilor pentru sinteza de proteine, proces numit translatie. In ce a constat acest studiu? Cercetatorii au prelevat biopsii din muschii scheletici a 25 de batrani sanatosi si de la 26 barbati si femei tinere, evaluand expresivitatea genica (folosind tehnici variate pentru a determina activitatea ADN-ului, starea acestuia, precum si nivelul sintezei de proteine). Totodata ei au masurat si forta musculara. Biopsiile luate de la 14 batrani inaintea perioadei de antrenamente a aratat ca acestia sunt cu 59% mai slabi la capitolul forta decat subiectii tineri, iar profilul transcriptional evidentiase ca aproximativ 596 gene functionau incorect la varstnici, mai ales acele gene asociate cu functia mitocondriilor. Cu toate acestea, dupa 6 luni de antrenamente, forta varstnicilor a crescut semnificativ, ajungand sa fie cu doar cu 38% mai mica decat a tinerilor, iar semnele genetice de imbatranire a a€˜uzinelor energeticea€™ au scazut remarcabil, ajungand la nivelul celor prezente la tineri. (7) EXERCITIILE POT PREVENI CANCERUL SI BOALA DE INIMA Nu este de mirare acest fapt pentru majoritatea medicilor. Actualmente, contrar a ceea ce se crezuse cu ceva ani in urma, efortul fizic moderat este indicat inclusiv in insuficienta cardiaca. El incetineste progresia bolii de inima si scade riscul de incidente coronariene majore precum infarctul miocardic. (8) Totodata, sportul este recomandat si de Societatea Americana de Cancer, fiind recunoscut rolul exercitiului in prevenirea cancerelor de ovar, colon si san (9). Exercitiile fizice scad nivelele de insulina si leptina, precum si rezistenta la insulina. Totodata ele echilibreaza sistemul hormonal, mai ales activitatea hormonilor sexuali, androgeni si estrogeni. Starea de bine ce apare in urma efortului fizic este datorata endorfinelor, substante puternice sintetizate in creier . Endorfinele maresc imunitatea si ajuta la activitatea celulelor NK(natural killer). Celulele NK recunosc si distrug celulele canceroase ce se formeaza in organism, dar si virusuri sau bacterii. De aceea, pe langa efectele lor anticancer si antiimbatranire, exercitiile fizice scad si riscul de viroze sau infectii bacteriene. CONCLUZII SI RECOMANDARI Modificarile eficiente sunt foarte simple si fac parte din ceea ce se numeste a€˜stil de viata sanatosa€™. Nu exista cai ascunse, secrete sau minuni. Exista doar munca si rabdare. Efortul fizic zilnic si absenta fumatului ofera cele mai mari beneficii. Rezultatele sunt foarte bune (scaderea cu 65% a riscului de deces la 10 ani), chiar daca varsta la care se adopta aceste modificari este inaintata. Nu este niciodata prea tarziu sa incepeti o viata sanatoasa, cu efort (30 de minute de minim 5 ori pe saptamana), fara fumat, cu un consum de vin rosu in moderatie (4 pahare pe saptamana) si cu o dieta de tip mediteranean, dar cu un numar redus de calorii totale. De fapt, mai ales pentru cei cu varste inaintate, aceste beneficii sunt extraordinare.   Bibliografie : 1) Scientific American March 2006 issue BIOTECHNOLOGY Unlocking the Secrets of Longevity Genes By David A. Sinclair and Lenny Guarente 2) Am J Physiol Endocrinol Metab 273: E714-E719, 1997; Vol. 273, Issue 4, E714-E719, October 1997 Caloric restriction increases HDL2 levels in rhesus monkeys (Macaca mulatta) 3) Caloric Restriction with Adquate Nutrition -- An Overview by Ben Best -- mostly written November 1995 4) 2006 Bill Sardi, Knowledge of Health, Inc. Thursday, June 08, 2006 Your Choice: Treat Aging or Treat Disease 5) Exp Gerontol. 2005 Aug-Sep;40(8-9):685-93. Effect of metformin on life span and on the development of spontaneous mammary tumors in HER-2/neu transgenic mice. 6) JAMA. 2004;292:1433-1439 Vol. 292 No. 12, September 22/29, 2004 Mediterranean Diet, Lifestyle Factors, and 10-Year Mortality in Elderly European Men and Women The HALE Project 7) Melov S, Tarnopolsky MA, Beckman K, Felkey K, Hubbard A (2007) Resistance Exercise Reverses Aging in Human Skeletal Muscle. PLoS ONE 2(5): e465. doi:10.1371/journal.pone.0000465 8) Circulation. 2007 May 1;115(17):2358-68. Exercise and acute cardiovascular events placing the risks into perspective: a scientific statement from the American Heart Association Council on Nutrition, Physical Activity, and Metabolism and the Council on Clinical Cardiology. 9) ACS : More Evidence That Exercise Reduces Cancer Risk Vigorous Activity Lowers Rate of Ovarian, Colorectal and Breast Cancer