Generatia abandonatilor

Mirajul strainatatii atrage din ce in ce mai multi romani care-si doresc sa munceasca acolo. Mii de copii raman fara parinti. Situatia devine grava in momentul in care acestia lipsesc foarte mult timp, iar legatura cu copiii este sporadica. Multi dintre acestia sufera in plan afectiv, un sfert dintre ei nu au considerat intemeiata decizia parintilor si 40% nu au fost consultati in momentul in care parintii au hotarat sa plece. Felul in care privesc copiii situatia lor si a familiei lor a fost surprins de un studiu realizat de o echipa de specialisti si studenti de la Facultatea de Istorie si Filosofie - Catedra de Filosofie de la Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati.
Aproape jumatate (45,67%) dintre copiii cu parintii plecati la munca in strainatate declara ca le lipsesc foarte mult parintii, iar cea mai mare parte dintre acestia au mamele plecate, iar fetele sufera mai mult decat baietii de absenta parintilor, releva un studiul citat. Studiul a fost aplicat asupra unui numar de 981 de elevi din judetele Galati, Braila, Iasi si Botosani si a fost realizat in perioada mai-iulie 2007. "Nu dorim sa aruncam o umbra asupra acestor copii, asa cum se intampla cu romanii plecati la munca in strainatate in cazul carora apelativul de "capsunari" constituie o modalitate nefericita prin care ne referim la o buna parte din conationalii nostri. Dorim sa identificam in egala masura problemele pe care acesti copii le intampina si schimbarile de mentalitate care intervin in cazul lor si a parintilor lor. Perspectiva dominanta a acestui studiu este: ce cred ei despre ei", precizeaza realizatorii studiului.
Potrivit datelor prezentate de studiul citat, aproape 39% dintre copii au mama plecata la munca in strainatate, 38% - tatal, 23% au ambii parinti plecati. Avand in vedere modelul traditional al familiei, in care mamele detin rolul cel mai important in cresterea si educarea copiilor, faptul ca acestea pleaca in acelasi procent cu tatii este considerata o situatie care accentueaza problemele copiilor.
Cea mai mare parte dintre cei care au spus ca le lipsesc foarte mult parintii au mamele plecate, ceea ce conduce la concluzia ca suferinta este mai mare atunci cand mama este plecata decat cand este tatal plecat; imediat dupa absenta mamei se situeaza cea a ambilor parinti, dupa care urmeaza cea a tatalui. 22% declara ca le lipsesc parintii "mult" si doar 6% considera ca le lipsesc putin parintii plecati. Desi aproape 77% dintre copii au numai unul dintre parinti plecati, doar putin peste jumatate dintre ei locuiesc cu celalalt parinte, ceilalti locuind cu alte persoane. S-a mai remarcat diferenta urban/rural in ceea ce priveste plecarea parintilor, in urban plecand mai mult fata de rural mamele, in timp ce din mediul rural plecarile tatilor sunt mai frecvente. De asemenea, numarul copiilor ramasi fara ambii parinti este mult mai mare in mediul urban decat in rural (18,2% fata de 4,9%).
Motivele plecarii
Dorinta unui trai mai bun este considerat singurul motiv al plecarii parintilor la munca in strainatate, cumulat si cu alte variante, el este invocat in total de 63% dintre copiii chestionati. Astfel, s-a tras concluzia ca motivul principal al plecarii parintilor este nivelul mult prea mic al castigurilor salariale ce pot fi obtinute in Romania fata de nivelul asteptarilor. Dorinta unui trai mai bun este interpretata intr-un sens mai larg, ea incluzand evident realizarile financiare dar si mai mult decat atat (cum ar fi nivelul de civilizatie).
Schimbarile in plan financiar aduse de plecarea parintilor sunt dominate de satisfacerea nevoilor de subzistenta. A doua transformare este data de specificul varstei si consta in posibilitatea de a fi in pas cu moda, perceputa ca o schimbare majora. La acelasi nivel se situeaza faptul ca, prin plecarea parintilor la munca, nu mai au datorii. Astfel, 55% din repondenti care considera ca plecarea parintilor la munca rezolva o parte dintre problemele stringente ale familiei, respectiv acopera nevoile de subzistenta si inlatura datoriile familiei. Peste 40% dintre repondenti au declarat ca au observat modificari in comportamentul celorlalti fata de ei; dintre modificarile sesizate pe primul loc se situeaza faptul ca ceilalti se poarta mai frumos cu ei fie pentru a-i menaja fie pentru a obtine daruri. Specialistii au remarcat aprecierea predominant pozitiva a schimbarilor care s-au produs in viata parintilor odata cu plecarea in strainatate la munca, pe primul loc situandu-se faptul ca acestia "castiga mai multi bani" urmat de "au un nivel de trai superior celui din Romania", cumulat acestea sunt indicate de 63% dintre tinerii intervievati. Pe al locul al treilea se situeaza faptul ca acestia au un loc de munca stabil.
Tinerii de 16 ani sunt cei mai vulnerabili
Specialistii au remarcat faptul ca 40% dintre copii nu au fost consultati de catre parinti in ceea ce priveste decizia de a pleca la munca in strainatate. Dintre elevii de liceu, cel mai insemnat procent al celor care declara ca nu au fost consultati este dat de cei din clasa a X-a, fapt care intareste ideea ca este posibil ca acestia sa fie mai vulnerabili.
De asemenea, peste jumatate dintre repondenti declara ca si-au incurajat si sustinut parintii in proiectele de plecare pe care le aveau. Au manifestat opozitie mai mare la plecare, dintre elevii de liceu, cei din clasele a X-a si a IX-a, iar dintre elevii mai mici se remarca cei din clasele a IV-a si a VI-a. Dintre elevii care s-au opus plecarii, cei mai multi sunt dintre cei care nu au fost consultati; tot ei detin primul loc si in randul celor care declara ca nu au fost consultati.
Trei sferturi dintre repondenti la chestionarul amintit au considerat ca fiind intemeiata plecarea parintilor, iar 5% considera contrariul, specialistii subliniind ca faptul de a nu resimti ca intemeiata plecarea parintilor poate accentua problemele pe care acestia le au. Peste un sfert dintre cei care nu considera intemeiata plecarea parintilor sunt elevi in clasa a X-a, sugerand astfel o mai are revolta la aceasta varsta. Sunt mai convinsi de intemeierea motivelor de plecare elevii de clasa a XII-a, probabil si asociat cu interesele materiale mai mari pe care acestia le au.
Viitorii emigranti ai Romaniei
Aproape o treime dintre copii afirma ca parintii lor plecati la munca in strainatate nu intentioneaza sa se intoarca definitiv in tara, ceea ce sugereaza ca acestia ar dori sa ramana in strainatate.
Astfel, se prefigureaza o cifra aproximativa a procentului de copii a caror plecare definitiva din tara de pregateste. In consecinta, 30% dintre copiii cu parintii plecati la munca in strainatate doresc sa plece din tara: 15% doresc sa plece in strainatate pentru a munci (4% ar vrea sa abandoneze scoala), procentul cel mai insemnat alcatuindu-l elevii din clasele a X-a si a IX-a, iar 16% dintre acesti copii ar vrea sa-si continuie studiile in strainatate. Fetele sunt intr-o mai mare masura orientate catre continuarea studiilor atat in tara cat si in strainatate (de remarcat ca in tara continuarea studiilor este intentionata fie numai studiind, fie si muncind in acelasi timp), in timp ce baietii sunt mai orientati decat fetele spre a pleca la munca in strainatate si spre a abandona scoala. Intentia de a abandona scoala este mai puternica la cei care au parintii plecati de curand, scazand pe masura ce copiii s-au obisnuit intrucatva cu plecarea parintilor pana la un anumit nivel, incepand de la care ramane constanta. Continuarea studiilor in strainatate inregistreaza o tendinta relativ inversa, crescand odata cu cresterea perioadei in care parintii sunt plecati.
Deficit de comunicare
Un sfert dintre copiii chestionati au declarat ca vorbesc sporadic (13%) sau rar cu parintii lor plecati la munca in strainatate; 4,6% din acestia au ambii parinti plecati. Aceasta situatie sugereaza un puternic deficit de comunicare intre acesti copii si parintii lor. Datele indica faptul ca in cazul unei comunicari permanente intre copii si parintii lor plecati, relatiile dintre ei au ramas la fel sau au devenit mai stranse, in timp ce o comunicare deficitara deterioreaza relatiile dintre copii si parintii plecati la munca in strainatate. Se poate remarca din aceasta perspectiva ca nu exista nici o interventie a autoritatilor statului pentru a modifica aceasta situatie, respectiv pentru a inlesni comunicarea dintre parinti si copiii lor.
Cum se fac banii
63 % dintre copii au afirmat ca una dintre caile de a castiga bani in strainatate ar fi munca cu forme legale si afacerile (16%), aceasta situatie fiind un indiciu clar al schimbarii de mentalitate in sensul orientarii catre munca. Diferenta este impartita intre "munca la negru" (8%), "casatoria cu o persoana bogata" (6%) si "castiguri ilicite" (3%). 71% dintre tineri considera ca migratia masiva a fortei de munca este benefica, 37% considerand ca este benefica din punct de vedere financiar, 22% indicand faptul ca ajuta la integrarea cetatenilor romani in mediile socio-economice europene iar 10% ca este benefica din punct de vedere social. De cealalta parte, 26% dintre repondenti au indicat aspecte negative legate de distrugerea valorilor traditionale.
1226 de copii stau prin vecini
Numarul copiilor ai caror parinti au plecat sa munceasca in strainatate a ajuns la 59.959, peste 2700 dintre ei fiind in sistemul de protectie speciala. Numarul total al familiilor cu membri plecati la munca in strainatate este de 41.251, iar in 14.543 dintre cazuri sunt plecati ambii parinti. Din familiile din care au plecat ambii intretinatori, au ramas in tara 21.400 de copii, majoritatea (19.252) fiind in grija rudelor de pana la gradul IV. Alti 922 dintre minorii ramasi in tara fara nici unul dintre parinti sunt in sistemul de protectie speciala, iar 1226 au ramas cu vecinii sau in grija altor familii, fara masura speciala de protectie. Mai sunt 32.335 de copii din familii in care este plecat unul dintre parinti, dintre acestia 991 fiind in sistemul de protectie. De asemenea, 4498 de minori care au unul dintre parinti in afara tarii sunt in grija vecinilor sau a altor familii sau persoane, fara masura de protectie. Judetele cu cel mai mare numar de copii ramasi fara parinti (plecati la munca in strainatate) sunt Suceava, Neamt, Bacau, Galati, Iasi, Dambovita, Constanta, Maramures, Botosani si Vaslui.

---

Despre autor: