Relansarea procesului "Inchisorile CIA": Aceasta este cea mai succinta si corecta definitie a ceea ce s-a petrecut ieri in Parlamentul European, in timpul schimbului de vederi pe care europarlamentarii l-au avut cu Dick Marty (foto), raportorul special al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
Iata principalele puncte de interes, totodata si argumente pentru sustinerea afirmatiei initiale. In prezidiu s-a aflat, alaturi de Marty, si Claudio Fava, presedintele comisiei ad-hoc a Parlamentului European pe tema inchisorilor CIA, ei doi aparand impreuna si la conferinta de presa care a urmat, in primul rand, pentru a se gratula reciproc si a-si sustine fara nici un fel de ezitare concluziile la care au ajuns, "un raport de sinergii care ne-a facut sa ajungem, pe cai diferite, la rezultate echivalente", dupa cum afirma Marty. Fava a replicat afirmand, in numele Parlamentului European, ca "sustinem aproape in totalitate concluziile excelentului raport intocmit de Dick Marty".
Zidul tacerii
Ambii au acuzat ca, in activitatea lor de investigatie, s-au izbit de un adevarat zid al tacerii ridicat de guvernele europene pe problema inchisorilor CIA si a extradarilor ilegale de persoane acuzate de acte de terorism, anuntand ca, pana azi, exista tari europene care nu au raspuns la intrebarile adresate in mod oficial, sub forma de chestionar, de catre cele doua comisii. Dupa care, in expunerea in fata euro-parlamentarilor, Marty a reluat marile teme regasite in cele doua rapoarte deja date publicitatii, dar insistand indeosebi asupra modului in care au fost colectate informatiile si dovezile pe care si-a bazat concluziile. A facut-o tocmai pentru a raspunde criticilor dure care acuzau tocmai faptul ca aproape tot ceea ce exista sub eticheta de probe nu sunt decat fie compilari din presa internationala, fie evocarea de indicii date de informatori cu identitate necunoscuta.
Informatorii sub acoperire
Marty a explicat ca principiul lucrului cu informatori sub acoperire a fost acceptat prin vot de catre Comisia pentru drepturile omului a APCE si, tocmai astfel, au fost posibile audieri si consemnari de declaratii de la oficialitati de rang inalt, direct implicate in programul secret american. De altfel, a continuat Marty, el l-a informat despre asta si pe comisarul european Franco Frattini, mai intai verbal, apoi in scris, solicitandu-i sa transmita informatia respectiva tuturor ministrilor Justitiei din tarile europene. Cu toate ca unii europarlamentari au contestat procedeul, afirmand ca, inevitabil, se ajunge la momentul in care, fara probe evidente, se face doar o lista de vinovati prezumtivi, Marty si-a sustinut in continuare punctul de vedere, spunand ca era singura metoda realista de a intra in posesia marturiilor unor personalitati de rang inalt. Si procesul pare sa se fi accelerat considerabil dupa ce, in mod public, presedintele George W. Bush a recunoscut ca au existat asemenea inchisori CIA, nespecificand insa locatia lor. Foarte interesanta a fost si afirmatia lui Marty conform careia se afla in contact cu persoane din conducerea CIA "care au avut conflicte serioase cu sistemul militar condus pe atunci de Rumsfeld", indicand astfel una dintre sursele posibile de informatii confidentiale la care a avut acces.
Marty a atacat si NATO
Atacul lui Marty a continuat pe tema NATO, institutie acuzata de a fi redactat, dupa atacul de la 11 septembrie si invocand articolul 5 al Tratatului Aliantei, un document-cadru care regla termenii colaborarii cu CIA, text pe baza caruia, ulterior, ar fi fost semnate acorduri bilaterale intre americani si unele state europene. Raspunzand unei alte intrebari, Marty a mai spus ca, desi NATO a dat publicitatii o parte a acordului constand in 8 puncte, este limpede ca a mai existat o a doua parte, ultra-confidentiala, care descria in amanunt aspectele operationale. Printre acestea, el a facut o referire precisa la faptul ca toate guvernele semnatare au fost de acord cu principiul de baza al americanilor, imunitatea totala acordata propriilor lor agenti creand astfel "un apartheid juridic". Acest fapt, conform spuselor lui Marty, ar fi perfect coerent cu actiunea americanilor dupa 11 septembrie cand au transmis tuturor partenerilor lor ca razboiul anti-terorist necesita obligatia transgresarii complete a sistemelor juridice existente si inlocuirea lor cu masuri cu caracter exceptional.
Ca scenariu, totul se poate sustine ca intr-un film de actiune. Dar probele? Cum ele raman si acum in zona circumstantialului sau a presupunerilor, atat Marty, cat si Fava si-au unit vocile pentru a spune ca, daca asa stau lucrurile, atunci cine e de vina? Statutul institutional european, raspund ei, care, practic, nu confera nici un fel de puteri de ancheta organismelor parlamentare europene. Tocmai de aceea, continua Marty, la punctul 19 al rezolutiei adoptate la Strasbourg se cere in mod expres insitituirea unui adevarat sistem de anchete eficace pe plan operational la nivel european care sa aiba drepturi extinse de a face investigatii, solicita documente etc. Mai mult, Fava a acuzat in termeni neobisnuit de duri lipsa de vointa politica si de actiune a Comisiei Europene si Consiliului de Ministri care, dupa cum afirma el, au ramas complet mute si inerte la concluziile Comisiei Parlamentului European, text in care li se solicita activarea punctelor 6 si 7 de Tratat. Cele prin care se pot obliga statele sa ofere informatii asupra unei anchete cum a fost cea lansata de legislativul european.
Va veni un moment cand cineva va incepe sa vorbeasca
Jean-Marie Cavada (foto), presedintele Comisiei Parlamentului european pentru afaceri interne, justitie si libertati civile, cel care a si prezidat sedinta de ieri de la Bruxelles, a acordat un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA.
Care vor fi urmarile dialogului de azi din Parlamentul European?
Din punctul nostru de vedere, problema nu este acum de a acuza state de a fi participat intr-un mod cunoscut de noi sau nu la actiunile administratiei americane. Problema noastra nu este de a sti daca au avut loc zboruri secrete sau detentii ilegale sau chiar torturi. Problema noastra, a europenilor, este sa stabilim un nivel al adevarului din partea statelor membre care au semnat un anumit numar de tratate care implica, in primul rand, respectarea drepturilor omului. In consecinta, asupra acestei probleme trebuie sa aiba loc o dezbatere adevarata in care adevarul sa fie scos la lumina si explicat, iar statele in care au existat asemenea actiuni secrete sa existe pe mai departe in sanul UE. Nu noi suntem procurorii, noi trebuie sa stabilim un nivel al adevarului. Romania este mai bine plasata decat oricine in UE pentru a sti ca minciuna timp de decenii naste suferinte si, as spune, un regres al adevarului istoric ce nu face bine nimanui. Avem nevoie de adevar.
Dar, din punct de vedere tehnic, ce va urma?
Cred ca ceea ce vom face este sa solicitam un Raport de Initiativa si sa continuam in incercarea de obtinere a unor elemente reale si sa obtinem publicarea probelor existente. Este foarte dificil de obtinut probe cand cei care au participat la asemenea actiuni se obliga ei insisi sa pastreze tacerea. Dar, sa stiti, vine intotdeauna un moment in care cineva incepe sa vorbeasca, sa aduca documente si bine ar fi sa reglam problema asta cat se poate de repede pentru ca sa nu se ajunga ca ea sa duca la deteriorarea climatului de incredere la nivelul UE.
Replici romanesti fara ecou
Chiar daca atat Marty si Fava au incercat sa spuna ca mentionarea Romaniei si Poloniei nu le transforma in tinte, era evident ca parlamentarii din cele doua tari vor reactiona, mai ales ca, printre personalitatile citate de Mary, se afla un polonez care este vicepresedinte al Parlamentului European si un roman care este vicepresedinte al Comisiei pentru relatii externe. Din nefericire, protestul justificat argumentat coerent al lui Ioan Mircea Pascu nu a avut nici un fel de efect, explicatiile primite fiind vagi si neconvingatoare, la fel ca si replicile date, foarte rapid si la categoria "printre altele" interpelarilor facute de Roberta Anastase si Adina Valean.
Meciul continua
Ioan Mircea Pascu (foto), unul dintre cei acuzati in Raportul Dick Marty, a acordat un interviu in exclusivitate pentru ZIUA.
Cum priviti acest moment care poate fi definit fie ca o discutie in termeni generali, fie ca un inceput a altceva?
Dupa parerea mea, chiar aceasta discutie a fost organizata pentru ca meciul sa continue. Sunt foarte multi oameni care doresc sa acuze SUA, tarile aliate SUA si atunci acesta este cel mai bun pretext. Cred ca acest lucru a fost evident astazi. Pe de alta parte, cred ca a reiesit si faptul ca foarte multa lume nu este de acord cu modul in care a procedat domnul Marty, cu raportul facut de el si mai cred ca, din acest punct de vedere, domnul Marty este prizonierul propriei sale metode de lucru. In felul acesta, el submineaza autoritatea Consiliului Europei. Parerea mea este ca lucrurile vor continua pe mai departe, dar, in orice caz, domnul Marty a lasat fara raspuns cele doua intrebari pe care i le-am adresat. Am avut un consens cu colegii mei sa nu intervin in aceasta chestiune, dar, pana la urma, am fost nevoit s-o fac.
Prezidiul a refuzat explicatia lui Pascu
Marty a mai spus ceva: fac pariu ca nici unul dintre cei nominalizati in raportul meu nu va avea indrazneala sa vina la tribuna, in fata dumneavoastra, si sa declare in mod oficial ca nu stia nimic despre inchisorile CIA si extradarile ilegale. Drept care, in finalul conferintei de presa care a urmat dezbaterilor, Ioan Mircea Pascu a facut un gest neobisnuit: a venit cu o hartie scrisa de mana pe care a incercat sa le-o dea celor din prezidiu. N-au vrut s-o primeasca, iar gestul a starnit protestul lui Lorenzo Consoli, presedintele Asociatiei internationale a corespondentilor de presa de la Bruxelles, care a spus imediat in confuzia creata ca se incalcau regulile conferintelor de presa. Numai ca multi colegi au interpretat episodul drept o dovada in plus in favoarea afirmatiilor europarlamentarului roman care s-a plans ca, in ciuda cererilor sale repetate, Marty nu a aprobat audierea sa directa in fata Comisiei. Ce se va petrece pe mai departe? In mod cert, in septembrie va fi finalizat cel de-al doilea Raport Fava si se va lua decizia privind formula in care se va merge mai departe. Prima dintre sugestii este sa nu se mai lucreze in formula actuala, cea a unei comisii ad-hoc, ci prin intermediul comisiilor deja existente. Asta ar presupune, din start, extensia problemei si implicarea a cel putin doua comisii, cea de relatii externe si cea pentru justitie, afaceri interne si libertati civile.
Bush: Al-Queda continua sa fie o amenintare
Presedintele american George W. Bush a recunoscut recent, la Washington, ca Al-Queda ramane o amenintare pentru SUA chiar si dupa ani de "razboi impotriva terorismului", dar a negat ca aceasta organizatie ar fi la fel de puternica pe cat era inainte de atentatele comise la 11 septembrie 2001, informeaza Reuters si Rompres. "Membrii Al-Queda sunt in continuare o amenintare. Ei sunt in continuare periculosi si de aceea este important sa reusim in Afganistan si in Irak si oriunde ii intalnim", a declarat presedintele Bush, intr-o conferinta de presa. Presa americana s-a referit joi la un nou raport al serviciilor de informatii americane care arata ca Al-Queda este pe cale de a se intari si isi gaseste refugiu in regiunile tribale din vestul Pakistanului. Potrivit anumitor publicatii, raportul reafirma ca Al-Queda este astazi la fel de puternica pe cat era in ajunul atentatelor de la 11 septembrie 2001 din SUA. In raportul serviciilor de informatii americane se arata ca reteaua terorista Al-Queda si-a folosit fieful de la granita dintre Afganistan si Pakistan pentru a-si reface capacitatile operationale la un nivel care nu s-a mai inregistrat din lunile dinaintea atentatelor de la 11 septembrie 2001. Documentul confidential este intitulat "Al-Queda, mai bine pozitionata pentru a ataca Occidentul". Raportul apreciaza ca Al Queda, autoarea celui mai devastator atentat terorist produs vreodata pe teritoriul SUA, a reusit sa se regrupeze, in pofida celor aproape sase ani de raiduri aeriene, conflict armat si alte tactici vizand neutralizarea sa. (D.E.)