Ce presupune un asemenea "schimb de vederi"? Pe de o parte, anunta faptul ca Parlamentul European (asa cum se va intampla cu siguranta si in cazul Comisiei Europene) nu poate nicidecum ignora Raportul lui Dick Marty, mai ales dupa ce el a fost adoptat cu o foarte importanta majoritate de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Dupa primul raport intocmit de procurorul elevetian de convingeri liberale Dick Marty, organismele europene s-au sesizat si asta a dus la formarea unei comisii temporare a Parlamentului European, condusa de italianul Fava, cu prerogative relativ limitate si care a produs un material final destul de vag. Dar nu intr-atat incat sa nu contina, explicit si mai ales implicit, un indemn adresat lui Marty sa investigheze pe mai departe, pentru a produce, daca s-ar putea, "probe concludente". Interesanta este si evolutia opiniilor la nivelul Comisiei Europene. Intr-un prim moment, Comisarul Frattini a anuntat, foarte sigur pe el, ca la Bruxelles oficialii europeni nu vor decide ancheta separata, ci vor avea deplina incredere in concluziile autoritatilor nationale. La cateva zile dupa aceea, pozitia se schimba brusc si, la Strasbourg, in prezenta lui Barosso, anunta, la fel de sigur pe el, ca e vorba de acuzatii grave si care, daca vor fi dovedite, atunci se vor lua cele mai serioase masuri, mergandu-se chiar pana la ridicarea dreptului de vot in cazul statelor gasite cumva vinovate. Numai ca, atunci, nimeni n-a dat prea mare atentie formularii integrale, redata corect de ziarul nostru: Frattini vorbea despre "state, organisme sau persoane care ar fi putut favoriza...". De-abia acum, la cel de-al doilea raport Marty, se vede ca acuzatiile incep, usor si sigur, sa translateze de la nivelul de stat la cel de institutie sau persoana, ceea ce, practic, ar putea deschide noi orizonturi in finalizarea unei probleme extrem de delicate.
Pe cine se poate baza Romania
Caci aceasta ar fi a doua dimensiune a situatiei cu care se confrunta acum oficialitatile europene. E prea tarziu, mult, mult prea tarziu sa nu se mai zica nimic. Cat insa se va spune si, mai ales, sub ce forma? Parlamentarii au acum de ales. Pot sa continue formula strict parlamentara si formala a Comsiei Fava, nascand o alta comisie sau prelungind mandatul celei existente. A doua varianta este sa se decida formarea unei comisii de investigatie cu puteri extinse de ancheta, ceea ce presupune ca asa-numitele probe evocate de Marty au putut sa convinga pe cineva. Dar noi pe cine ne bazam in acest joc? Inainte de a va da numele celor care se vor bate pentru interesele Romaniei cu competenta si curajul ce ne sunt bine cunoscute tuturor, as vrea sa amintesc existenta a doua probleme. Prima este ca vicepresedinte al Comisiei pentru relatii externe este Ioan Mircea Pascu, nominalizat in raportul Marty.
A doua este ca un alt membru al comisiei respective este Eugen Mihaescu, care reprezinta Partidul Romania Mare, formatiune politica ce a sustinut mereu, deschis, ca pe teritoriul Romaniei au existat inchisori secrete ale CIA. Dar iata romanii nostri din comisiile Parlamentului European - Comisia Relatii Externe: Ioan Mircea Pascu, Silviu Cristian Busoi, Eugen Mihaescu, Adrian Severin; Subcomsia pentru drepturile omului: Roberta Anastase; Comisia pentru libertati civile: Dan Mihalache, Adina Ioana Valean, Marian Jean Marinescu, Radu Podgoreanu si Daciana Sarbu. (Cristian UNTEANU, Bruxelles)
Pascu ameninta cu judecata
Fostul ministru roman al Apararii Ioan Mircea Pascu si un ex-oficial polonez i-au acordat autorului documentului un termen de sapte zile ca sa elimine numele lor din raportul privind inchisorile CIA din Europa.
In caz contrar, cei doi vor sesiza Justitia. Raportul Consiliului Europei, redactat de senatorul elvetian Dick Marty, afirma ca Pascu si Marek Siwiec, fost consilier pe probleme de securitate nationala al Guvernului polonez, au stiut ca tarile lor au gazduit inchisori CIA pentru suspectii de terorism, informeaza Mediafax.
Atat Romania cat si Polonia au negat in repetate randuri ca au adapostit centre secrete de detentie ale CIA pe teritoriul lor. "Domnul Marty nu-si sustine acuzatiile cu dovezi concrete, subminand astfel atat credibilitatea raportului sau cat si pe cea a Consiliului (Europei)", a declarat Pascu. La randul sau, Siwiec, vicepresedinte al PE, a precizat ca este decis sa sesizeze instanta in acest caz. Senatorul elvetian nu a putut fi contactat imediat, pentru comentarii. Raportul lui Marty afirma ca Romania si Polonia i-au primit pe teritoriul lor pe unii dintre cei mai importanti prizonieri CIA, in virtutea unui pact semnat dupa 11 septembrie 2001, de urmarire si interogare a suspectilor de terorism "foarte valorosi", cautati de SUA. Elvetianul si-a bazat raportul pe interviuri realizate cu peste 30 de oficiali europeni si americani din cadrul serviciilor de informatii, care au discutat cu el sub acoperirea anonimatului. Atat Romania cat si Polonia au respins concluziile documentului, semnaland faptul ca acesta nu mentioneaza numele nici uneia dintre surse. (D.E.)