Moscova o rupe cu NATO

Presedintele Vladimir Putin a suspendat, sambata, prin decret, participarea Rusiei la Tratatul Fortelor Conventionale din Europa (CFE), semnat in 1990 intre statele membre NATO si tarile semnatare ale Pactului de la Varsovia. Textul prezidential precizeaza ca Rusia suspenda CFE si acordurile internationale legate de acesta pana cand statele NATO vor ratifica versiunea adaptata a acestuia, convenita in 1999, la Istanbul.
In vreme ce Kremlinul s-a dovedit destul de zgarcit in declaratii, justificand inghetarea tratatului semnat in 1990, ce prevede limitarea numarului de tancuri, artilerie grea, avioane si elicoptere de atac dislocate si detinute in spatiul cuprins intre Oceanul Atlantic si Muntii Ural, prin "circumstante extraordinare (...) ce afecteaza securitatea Federatiei Ruse si necesita masuri imediate", presa moscovita a afirmat ca decretul semnat de liderul de la Moscova precizeaza in mod expres "impactul negativ" al bazelor americane din Romania si Bulgaria asupra limitarilor impuse de CFE, alaturi de tergiversarea adoptarii documentului de catre statele NATO.
Potrivit MAE moscovit, prevederile decretului semnat de presedintele Putin intra in vigoare in termen de 150 de zile de la data la care toti participantii la CFE primesc notificarea din partea Moscovei, aceasta fiind transmisa in data de 14 iulie 2007. Suspendarea participarii Rusiei la CFE intervine pe fondul deteriorarii tot mai accentuate a relatiilor Moscovei cu capitalele occidentale, tensionate ca urmare a divergentelor privind planurile SUA legate de extinderea scutului american antiracheta in Europa de Est, statutul provinciei Kosovo si politica energetica moscovita.
CFE si bazele, refrenul preferat al Moscovei
CFE si bazele americane din Romania si Bulgaria s-au dovedit a fi o asociere potrivita pentru sustinerea dialogului adeseori belicos al Moscovei cu capitalele occidentale. Iritata de planurile SUA de instalare a unor baze militare in Romania si Bulgaria, dar si cele referitoare la extinderea scutului american antiracheta in Europa, Rusia anunta, in aprilie, ca impune un moratoriu asupra CFE, facand trimitere la facilitatile militare americane din zona Marii Neagre. "Tarile NATO construiesc baze militare la granita noastra si, mai mult decat atat, intentioneaza amplasarea unor elemente ale scutului american antiracheta in Cehia si Polonia", declara, la acea vreme, presedintele Vladimir Putin. "Avand in vedere acestea, consider ca este oportun sa impunem un moratoriu asupra implementarii CFE - in tot cazul, pana cand textul va fi ratificat de toate statele, iar prevederile acestuia vor fi implementare cu strictete", adauga liderul de la Moscova. Problema CFE avea sa fie reluata in mai, de catre vicepremierul rus, Serghei Ivanov. "Daca tratatul va intra in vigoare, ne vom conforma. Daca nu, nu vom face acest lucru. Nu vor mai exista inspectii sau notificari" in baza CFE, preciza Ivanov, incercand sa forteze ratificarea documentului, conditionata de statele NATO de retragerea militarilor si munitiilor rusesti din Republica Moldova si Georgia. Ulterior, seful diplomatiei moscovite, Serghei Lavrov, solicita reexaminarea textului in cadrul OSCE, cu mentiunea ca, desi si-a suspendat obligatiile care deriva din tratat, Rusia nu intentioneaza sa se retraga "deocamdata" din CFE. Bazele americane din Romania si Bulgaria aveau sa revina in discursul liderilor de la Moscova, oficialii rusi anuntand, in iunie, ca doresc discutarea acestui aspect odata cu reexaminarea CFE, prevazuta sa se desfasoare la jumatatea lunii iulie, la Viena. Discutiile din Capitala austriaca s-au dovedit, insa, a fi un adevarat fiasco, delegatia rusa acuzand statele NATO ca sunt "opozanti oficiali ai opiniilor Moscovei", conform carora tratatul ar fi trebuit sa elimine restrictiile privind desfasurarea trupelor ruse, in special in sudul tarii. (A.M.L.)
CFE, pe scurt
Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa (CFE) a fost semnat la 19 noiembrie 1990, la Paris, de statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice si tarile semnatare ale Pactului de la Varsovia. Considerat de NATO drept "piatra de temelie a securitatii si stabilitatii in Europa", textul a intrat in vigoare doi ani mai apoi, fiind amendat in 1999, la Istanbul, dupa destramarea URSS si desfiintarea Pactului de la Varsovia. Obiectivul tratatului initial era de a elimina capacitatea partilor de a lansa atacuri prin surprindere sau de a lansa actiuni ofensive de anvergura. Textul din 1990 impune limite pentru cinci categorii de armament greu, intr-o zona cuprinsa intre Atlantic si muntii Urali, reafirmand principiul conform caruia pe teritoriul nici uneia dintre tarile semnatare nu pot fi stationate forte straine fara acordul liber-consimtit al acesteia. Tratatul CFE nu a intrat insa niciodata in vigoare in forma sa revizuita la Istanbul, pe fondul divergentelor de opinie dintre Alianta Nord-Atlantica si Rusia. Textul amendat a fost ratificat de Rusia si de fostii sateliti sovietici Kazahstan, Belarus si Ucraina, dar nu si de statele membre NATO, care conditioneaza adoptarea acestuia de respectarea angajamentelor asumate de partea rusa, la Istanbul, in vederea retragerii trupelor si munitiilor stationate pe teritoriul Republicii Moldova si al Georgiei. Aplicarea CFE a permis distrugerea unui numar important de tancuri, vehicule de transport, piese de artilerie, avioane si elicoptere, precum si reducerea efectivelor fortelor armate de la 5,7 milioane la trei milioane de militari. (A.M.L.)
Scutul antiracheta, marul discordiei ruso-americane
Cehia si Polonia nu se lasa intimidate de amenintarile Rusiei, fiind tot mai aproape de definitivarea negocierilor privind scutul american antiracheta. Presedintele polonez Lech Kaczynski si omologul sau american George W. Bush discuta astazi, la Casa Alba, despre planul SUA de amplasare a unor elemente ale sistemului de aparare pe teritoriul polonez, la o zi de la anuntul Moscovei referitor la retragerea sa din CFE.
Dupa ce, luna trecuta, Cehia si-a dat oficial acordul pentru amplasarea unor radare americane anti-racheta pe teritoriul sau, a venit randul Poloniei sa dea un raspuns definitiv Statelor Unite in privinta instalarii elementelor scutului antiracheta. Pana acum Varsovia a trenat luarea unei decizii, sperand ca astfel va putea negocia contracte militare sau ca va putea obtine anumite concesii. In plus, o serie de aspecte juridice, inclusiv statutul militarilor americani pe teritoriul polonez, au ramas nesolutionate. Chiar daca nu va exista un acord final in timpul intrevederii de la Casa Alba, cu siguranta raspunsul presedintelui Kaczynski, considerat drept unul dintre cei mai vehementi critici ai Moscovei, va fi unul pozitiv. Intentia americanilor de a amplasa in Polonia zece rachete de interceptare, iar in Cehia o statie radar, in vederea protejarii Statelor Unite si a aliatilor lor in fata unor eventuale atacuri cu rachete lansate din Iran sau Coreea de Nord, a intins la maximum nervii Moscovei, care isi vede securitatea amenintata. Kremlinul, care s-a opus din start planurilor americane, a venit cu o oferta, sugerand Statelor Unite folosirea, in comun, a instalatiei radar Gabala, din Azerbaidjan si a unei baze din sudul Rusiei. Washingtonul nu s-a aratat prea entuziasmat de oferta Moscovei, precizand ca nu are de gand sa isi schimbe planurile legate de Cehia si Polonia. In paralel, planul Washingtonului capata tot mai mult sustinerea politica necesara. Desi Congresul SUA recomanda Senatului reducerea finantarii pentru instalarea scutului in Europa, la finele saptamanii trecute administratia Bush a primit suportul asteptat. Contrar recomandarii facute de Comitetul senatorial pentru afacerile militare, Senatul a adoptat, cu o majoritate de 90 de voturi si cinci impotriva, un amendament special la proiectul de lege cu privire la bugetul destinat cheltuielilor militare pe 2008, in care amplasarea unor elemente ale scutului american antiracheta in Europa este declarata drept politica de stat. Reprezentantii Senatului s-au pronuntat pentru crearea si instalarea in Europa a unor componente ale sistemului americane antiracheta "capabile sa asigure securitatea sa si a aliatilor sai de un potentialul atac iranian". (L.P.)
NATO: Un pas intr-o directie gresita
Alianta Nord Atlantica si-a manifestat regretul fata de decizia Rusiei de a suspenda importantul tratat privind controlul armelor in Europa, apreciind ca acesta este "un pas intr-o directie gresita". "Este o masura dezamagitoare. Este un pas inapoi, deoarece pentru aliatii din NATO acest tratat este un fundament important al securitatii si stabilitatii in Europa", a afirmat purtatorul de cuvant al Aliantei, James Appathurai. De asemenea, presedintele in exercitiu al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, a catalogat decizia Moscovei drept "o problema de preocupare majora". "Suntem deceptionati de faptul ca Rusia si-a suspendat participarea, dar vom continua in lunile urmatoare discutiile cu Moscova despre cele mai bune modalitati de a proceda in acest domeniu", a comentat Gordon Johndroe, purtator de cuvant al Casei Albe. (D.E.)
MAE dezamagit de decizia Rusiei
Ministerul Afacerilor Externe si-a exprimat dezamagirea fata de decizia Federatiei Ruse de a suspenda aplicarea prevederilor Tratatului cu privire la Limitarea Fortelor Conventionale in Europa (CFE) si a acordurilor subsecvente acestuia. "Romania apreciaza ca Tratatul CFE reprezinta o piatra de temelie a securitatii europene, care si-a demonstrat viabilitatea in domeniul controlului armamentelor prin contributia pe care a adus-o la consolidarea securitatii si stabilitatii in aria de aplicare. Drept urmare, tara noastra si-a respectat intotdeauna, cu buna credinta, obligatiile asumate in conformitate cu prevederile Tratatului CFE", se spune intr-un comunicat al Ministerului de Externe. De asemenea, MAE reafirma angajamentul fata de Tratatul CFE si dorinta de a contribui la intrarea in vigoare a Acordului de adaptare a acestuia, dupa indeplinirea tuturor angajamentelor asumate de Federatia Rusa in 1999, la Istanbul. (D.E.)
Amenintarile Moscovei prind contur
La inceputul acestei luni, chiar de Ziua Independentei SUA, vicepremierul rus Serghei Ivanov ameninta Statele Unite cu o "replica asimetrica si eficienta", in cazul respingerii de catre Washington a alternativei propuse de Rusia la scutul american de aparare antiracheta. "Daca propunerile noastre nu sunt acceptate, vom lua masurile adecvate. Va fi gasita o replica asimetrica si eficienta. Stim ceea ce facem", afirma Ivanov. Oficialul rus avertiza ca Moscova va plasa rachete in enclava rusa Kaliningrad, situata la frontiera cu Polonia, ca raspuns la o eventuala respingere de catre Washington a alternativei Kremlinului la sistemul american de aparare antiracheta. (D.E.)

---

Despre autor: