Dupa 1940, sovieticii au rusificat denumirile de strazi din Chisinau. Incepand cu 1990, moldovenii au dus o munca de asanare simbolica, prin care o strada ca "Enghelsa" a inceput sa se numeasca "Alba-Iulia". Rusii au schimbat placutele pe strazi ca sa incurce lucrurile. La Chisinau, razboiul simbolurilor continua.     In 1990 a inceput in Republica Moldova o miscare de desteptare nationala, de revenire la traditie. S-a trecut la grafia latina, iar primarul de atunci al Chisinaului, Nicolae Costin, a adunat cativa lingvisti si scriitori si le-a spus: "Hai sa intoarcem Chisinaul, sa-l facem si sub aspectul denumirilor asa cum trebuie sa fie un oras dintr-o tara romaneasca". Pana atunci, din cele 720 de strazi din oras, doar 10-12 purtau nume legate de cultura romaneasca, dar si acelea se aflau la periferie. Lui Anatol Eremia, lingvist onomastician, munca din comisia de redenumire a strazilor i-a adus porecla de "Ioan Botezatorul al strazilor". El isi aminteste ca au deschis arhivele, au cautat denumirile de dinainte de 1940, iar apoi au revenit la acele nume in proportie de aproape suta la suta. "Pentru strazile noi, am cautat sa gasim nume corespunzatoare, care sa vorbeasca despre cultura romaneasca. Nomenclatura era militarizata, politizata, ideologizata." Din Consiliul care trebuia sa aprobe denumirile propuse faceau parte si persoane care si-ar fi dorit sa se pastreze denumirile vechi rusesti legate de "eliberatorii rusi, generali, revolutionari de la la 1917". Lingvistul da exemplul Strada Pavlika Morozvka, "un pionier care si-a tradat tatal pentru ca nu acceptase miscarea revolutionara".   Primarul a reusit sa gaseasca parghiile prin care sa-i convinga pe consilierii opozanti sa aprobe noile denumiri si "saptamana cu saptamana, luna cu luna, an cu an s-a schimbat fizionomia Chisinaului". Asa, Str. Kolhoznaia a devenit Fantalului (primul izvor al Chisinaului), iar Karla Marcsa - Miron Costin. Dupa aprobare, numele erau publicate si se inscriptionau placute care erau puse pe strazi. In 1993, cand acest proces a luat sfarsit, procentul de denumiri rusesti/romanesti era inversat. A fost pastrat numele strazii Puskin, de exemplu, pentru ca acesta a fost un scriitor recunoscut. Au disparut denumirile legate de Siberia dintr-un cartier aflat in sud-vestul orasului. "Prin anii a€™50 fusesera adusi din Siberia specialisti in industrie si vinificatie, chipurile sa ne invete si pe noi. Lor li s-au dat case in acea zona si de aici «Novosibirskaia», «Omskaia», «Amurskaia»."     GREIERASII. Bulevardul Lenin a fost botezat "Stefan cel Mare si Sfant". Stefan este poate cel mai important simbol aici, existand si o statuie a domnitorului in Piata Marii Adunari. El este reprezentat si pe covoarele facute la Ungheni si care stau la loc de cinste pe peretii institutiilor din Republica Moldova. Domnul Eremia spune ca, atunci cand au venit din nou comunistii la putere, "au incercat sa ciupeasca din nomenclatura noua si sa revina la cea veche, dar nu le-a reusit. Erau foarte inraiti, foarte agresivi. Li s-a spus ca atunci cand vor aparea strazi noi le vom da denumirile pe care le vor ei, legate de generali si partizani. Strada Komunisticeskaia, tare vroiau sa revenim la ea!". El isi aminteste si cateva intamplari amuzante legate de aceste nume. "Au tradus atunci, in a€™40, «Fierarilor» in «Kuznecinaia», dar la retranslare ea a devenit «Greierasilor», pentru ca exista in rusa un cuvant apropiat, «kuznecik», care inseamna «greiere». O strada care se numea pana in a€™40 «Bucuresti» a devenit «Iskra», adica «scanteie». Unul din Comitetul Central a facut scandal: «Aveti in vedere ziarul romanesc Scanteia?»."   Romani ilustri ca George Bacovia, Nicolae Balcescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, Dinu Lipatti, Ciprian Porumbescu au dat nume strazilor, dar si unor institutii. Exista in Chisinau liceele "Vasile Alecsandri", "Gheroghe Asachi", "Mircea Eliade", "Spiru Haret", bibliotecile "Onisifor Ghibu" si "Ion Creanga", Centrul Academic "Mihai Eminescu", iar la Tiraspol - Liceul "Lucian Blaga". S-a construit statuia lui Eminescu in fata Teatrului "Mihai Eminescu" si s-au adaugat busturi noi pe Aleea Clasicilor, care a inceput sa fie amenajata prin 1955, cand a fost un "dezghet" si au inceput si sa fie editati clasicii.     INTEROGATORIU. Anatol Eremia admite ca exista un razboi la nivelul simbolurile si aduce un argument in sprijinul acestei idei. El isi aminteste ca acum vreo patru ani cativa rusi din Chisinau au aruncat cu materiale inflamabile in Casa Limbii Romane. Pentru a-i incurca pe oameni, "tinerii comsomolisti scoteau tablitele si le mutau pe alte strazi". Busturile scriitorilor romani de pe Aleea Scriitorilor dispareau si erau gasite prin tufisuri. El crede ca vinovatii sunt cei din organizatiile "Nasi" ("Ai nostri") si "Molodaia Gvardia" ("Garda Tanara"), miscari facute dupa modelul celor din Moscova. Imediat ce lingvistul a publicat o prima editie a "Ghidului strazilor", in care se prezentau vechile si noile denumiri, procuratura i-a trimis o invitatie la interogatoriu. "Cred ca era chiar procurorul al doilea al orasului cel care imi punea intrebari. Mi-a pus pe masa mai mult plangeri venite de la diversi cetateni, cum ca eu personal am schimbat numele strazilor din proprie initiativa. Comunistii m-au bestelit in ziarul lor ca sunt roman si vorbesc romaneste." Revenirea la denumirile dinainte de 1940 a fost ca o recunoastere a identitatii lingvistice a romanilor si moldovenilor. Pentru ca la un miting a avut curajul sa vorbeasca despre aceasta identitate, Anatol Eremia a fost anchetat si actionat in judecata. "Noi va judecam dupa legile noastre, nu dupa cele europene", i-au replicat magistratii atunci cand a invocat dreptul oricarei persoane de a-si spune opinia. A primit o amenda mica, de 300 de lei, dar din principiu a facut apel la CEDO si asteapta deliberarea acestei institutii.       Piotr=Petru "Ioan Botezatoru al strazilor" a devenit apoi si "Patriarhul numelor de localitati". Lingvistul isi aminteste cum a fost chemat impreuna cu alti oameni de stiinta de presedintele Snegur, care le-a zis: "Baieti, sa facem regula in denumirile de localitati". In literatura se ajunsese la un paradox: scriitorii foloseau limba romana, dar denumiri rusificate. Orheiul era Orgheiev, Soroca - Sorochi, Floresti - Floresti. Sufixele "-esti" si "-ieni" folosite in partea dreapta a Prutului apareau in stanga ca "-esti" si "-iani". "Erau folosite asa pentru a instraina acest teritoriu de obiceiurile pamantului si sub aspect onomastic". Nu numai strazile si localitatile fusesera atinse de aripa limbii ruse, ci si numele oamenilor. Rotaru devenise Rotarev, Spinu - Spinev, Ion - Ivan, Petru - Piotr. Dar daca primele au trecut prin parlament pentru a fi aprobate, cu numele de oameni e mai complicat. Nu exista o lege prin care ele sa revina la forma initiala, iar ca sa-ti schimbi din proprie initiativa numele, trebuie sa platesti, ceea ce nu e la indemana oricui. Cei care apar in certificatul de nastere "Petru" si pe pasaport "Piotr" trec pe la Comisia de terminologie, care le elibereaza un act care certifica faptul ca "Petru=Piotr".