In ultimii cinci ani, din cauza crizei economice prelungite, cetatenii Republicii Moldova au emigrat in masa spre Rusia si tarile occidentale. Analistul economic de la Chisinau Veaceslav Ionita estimeaza ca urmatorul val de muncitori basarabeni va veni spre Romania.


a–  Jurnalul National: Vizitand satele Republicii Mol-dova, am observat ca localitatile sunt golite de populatie. Ce i-a determinat pe basarabeni sa plece la munca in strainatate in numar asa de mare?

Veaceslav Ionita: Dupa 1991, Republica Moldova a avut cateva mituri. Unul dintre ele, prost de tot, a fost ca avem o tara agrara si o tara cu cel mai bun teren din Europa. Este cea mai mare eroare... Pamantul nu se ia la gust, ci la productivitate. Cand s-a facut privatizarea, in 1996-1997, oamenii au crezut intr-o utopie, ca terenul bun ii scapa de saracie. A durat cam doi-trei ani de zile pana cand au realizat ca nu puteau trai din agricultura. Deci cetatenii nostri sincer au crezut ca avand doua hectare de pamant chiar vor reusi sa supravietuiasca, sa-si dezvolte o afacere si s-o duca bine. Or, pentru ca o familie sa se mentina la nivelul de subzistenta, are nevoie de 7 hectare, cel putin. Impartirea fostelor colhozuri i-a conservat pe oameni timp de trei ani de zile, dandu-le speranta ca vor fonda mari afaceri. Nu a fost posibil si atunci a inceput migratia. Cei mai multi dintre cei care au plecat peste hotare sunt exact din spatiul rural, care, incet, incet au realizat ca nu au sanse.


Trei valuri

a– Au plecat numai cei de la sate?

Nu. Si muncitorii de la orase se aflau in mare dificultate la sfarsitul anilor a€™90. Economia noastra era falimentara dupa caderea Uniunii Sovietice. Existau mici industrii in centrele raionale, insa depindeau de ajutoarele de la stat. Legal, guvernul nu putea finanta intreprinderile falimentare, insa se acordau garantii de stat pentru a putea obtine credite externe. Practic, statul investea intr-o industrie moarta. Iar in 1998 s-a dat o lege care interzicea garantiile de stat. Centrele raionale au "murit" astfel, iar muncitorii au fost nevoiti sa emigreze.

a– Cand incepe efectiv migrarea in masa a muncitorilor basarabeni?
Undeva in 2000-2001 are loc prima migratie, o numesc "migratia disperatilor". Sunt oamenii ce lucrau in agricultura, care au realizat ca pur si simplu nu pot supravietui din cultivarea pamantului. Republica Moldova avea o populatie apta de munca de circa 2.200.000 de oameni, dintre care 60% in sat. Asadar, in jur de 1.400.000 de agricultori, in conditiile in care acest sector economic avea nevoie de maximum 600.000 de oameni. Dar ei erau 1.400.000! Oamenii teoretic nu aveau ce face in sat. Cam in aceeasi perioada au plecat si locuitorii centrelor raionale, ramasi de asemenea fara perspective de viitor. Ultimul val l-au constituit angajatii din sectorul bugetar, afectati dramatic de criza financiara din 2001. Nu se mai plateau salariile cu lunile...


Directii

a– Se poate vorbi despre directii de emigrare, adica tari preferate de cetatenii Republicii Moldova?

Spre deosebire de romani, moldovenii au avut doua directii geografice de emigrare economica - spre Est (Rusia) si Vest (Spania, Italia, Portugalia). La Rasarit au emigrat cei mai saraci si cu nivelul cel mai redus de abilitati profesionale. La Apus au emigrat oamenii cu inteligenta, oamenii cu studii, oamenii care au avut un statut. Din ce cauza. Daca voiai sa emigrezi la apus, aveai nevoie de bani, aveai nevoie de anumite abilitati. A fost un context - au emigrat cei mai bogati. Cei mai saraci au mers la munca in Rasarit.

a– Care sunt domeniile in care activeaza emigrantii basarabeni?
In Moscova se duc in general barbatii. Ei se angajeaza in constructii, ca salahori sau in activitati ce tin de "munca de jos". O categorie aparte a muncitorilor din Rusia sunt soferii de autobuz, troleibuz. Eu, cand am fost anul trecut in Rusia, in doua autobuze m-am urcat, in ambele soferii erau moldoveni. Ei sunt mult mai competitivi decat moscovitii in aceasta meserie. Un sofer de autobuz cand merge in Rusia primeste 600 de dolari pe luna salariu. Pentru un cetatean al orasului Moscova, 600 de dolari este foarte putin - chiria pentru un apartament cu trei camere la marginea orasului este 1.100 de dolari. Omul care traieste in Moscova trebuie sa-si trimita copiii la scoala, sa faca multe alte lucruri... Are niste costuri de viata foarte ridicate. Moldovenii care lucreaza in Rusia au costuri de maximum 100 de dolari: stau cate 10 intr-o camera, mananca de la angro. Sunt niste sectoare rau platite, pe care un locuitor din Rusia nu le-ar accepta. In Occident lucreaza in general femeile, in activitati de menaj si asistenta sociala. Acolo cei mai multi sunt cei care au plecat ilegal, si apoi cei care au plecat cu vize turistice pe o luna de zile si nu mai veneau inapoi.


Spre Romania

a– Romania poate fi o tara de emigratie pentru forta de munca din Republica Moldova?
In ultimii cinci ani de zile Romania a devenit mai aproape de Europa decat Republica Moldova. Pana nu se observa cu ochiul liber ca Romania este mai bogata ca Republica Moldova, basarabenii nu vor merge la munca peste Prut. Insa in urmatorii ani diferenta va fi vizibila, iar eu cred ca urmatorul val de emigrare al moldovenilor va fi spre Bucuresti si celelalte orase mari ale Romaniei. Noi avem acum in sate cred ca vreo 300.000-400.000 de oameni care sunt iarasi grupul disperatilor. Cred ca va aparea un val din cei care nu au absolut pe nimeni plecat peste hotare si care vor fi atrasi de un salariu de 600 dolari in Bucuresti, cand Capitala dumneavoastra va oferi astfel de lefuri.


In sate au ramas batranii si copiii...

Basarabenii plecati la munca in strainatate nu vorbesc cu tragere de inima despre pribegia lor. Vara vin acasa in vacanta, vizitantu-si familia si prietenii. Saracia, spun ei, i-a facut sa lase totul in urma... Cei mai napastuiti sunt aceia care emigreaza in Vest. Pleaca ilegal, contra unor taxe de circa 4.500 de euro. Plata se face in Chisinau, dupa care sunt urcati in microbuze si iau drumul strainatatii. Intrarea in spatiul Schengen se face prin Polonia, unde exista o retea ilegala de tranzit al frontierei cu Germania. Ajunsi in "mult-visatul" Apus, fiecare se descurca pe cont prorpiu. Majoritatea basarabenilor s-a stabilit in Spania si Italia, tari in care limba le este mai accesibila. Faptul ca stiu si limba rusa prezinta un avantaj. Acolo unde gasesc comunitati slave, se "lipesc" pe acestea, gasindu-si mai usor un loc de munca. Insa apar si confuzii de identitate in ochii occidentalilor - sunt rusi sau romani? In Rusia, muncitorii basarabeni ajung mai usor decat in tarile vestice. Se duc la Moscova doar cu pasaportul, fara a le trebui viza. Lucreaza timp de trei luni, in constructii, dupa care se intorc acasa.