Conform sondajului, in eventualitatea in care partidele cu orientari de Dreapta s-ar coaliza si ar intra in competitie cu o uniune a fortelor de Stanga (PSD-FD-PIN-PC-PAS), blocul Dreptei ar castiga detasat alegerile cu 63,7%, cumuland de trei ori mai multe voturi decat gruparea Stangii (20,7%). Restul voturilor ar merge la PRM (5,7%), UDMR (4,6%) si la "alt partid" (5,4%). Pusi in fata acestei ipoteze, 28% dintre subiectii BCS au declarat ca nu vor merge la vot sau si-au exprimat nehotararea (fig.1). O alta varianta, mult mai probabila, inserata in cercetarea BCS, trateaza situatia in care in aliantele deja conturate PD-PLD si PNL-AP-PNTCD ar candida la parlamentare in formula mentionata. In acest caz, 44% dintre romanii cu drept de vot ar opta pentru o Alianta PD-PLD, locurile urmatoare fiind ocupate de PSD (17,2%), PNG (13,1%), Alianta PNL-PNTCD-AP (12,2%), UDMR (4,1%), PRM (4,1%). Ponderea absenteistilor si nehotaratilor ar fi, potrivit BCS, de 18 %.
Numai patru partide
in Parlament
Studiul BCS dezvaluie si situatia intentiilor de vot pentru fiecare partid in parte. Astfel, in caz de anticipate, PD ar castiga cele mai multe procente (42,9%), ierarhia partidelor care ar mai depasi pragul de 5% necesar intrarii in Legislativ fiind completata de PSD (18%), PNG (11,7%) si PNL (10,4%) (fig.2). La capitolul "incredere in lideri politici" noutatea o reprezinta faptul ca seful pedistilor, Emil Boc, urca pe podiumul dominat de Traian Basescu si Gigi Becali. Datele mai arata ca actualul sef al statului este singurul personaj politic care se bucura de mai multe aprecieri pozitive decat negative (fig.3).
Sondajul BCS a fost realizat pe un esantion de 1182 de persoane, in varsta de peste 18 ani. Esantionul este considerat reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei, cu o eroare statistica de plus/minus 2,9%. Studiul a fost finantat de Centrul pentru apararea drepturilor omului, marketing si relatii publice.
CNSAS protejeaza securisti
Raportul BCS cuprinde un segment dedicat temei "Securitatea si serviciile secrete". Chestionati cu privire la activitatea CNSAS, aproape jumatate dintre subiecti (47,6%) au apreciat ca aceasta institutie a contribuit pana acum mai degraba la acoperirea si protejarea fostilor securisti si turnatori, numai o cincime (21,2%) fiind de parere ca CNSAS a pus umarul la deconspirare (fig.4). Autorii studiului au vrut sa stie parerea romanilor in legatura cu trecutul lui Traian Basescu, iar dintre cei care au exprimat o opinie in acest sens cei mai multi au sustinut ca actualul sef al statului a facut politie politica in timpul regimului comunist (fig.5-6).
Guvernul Isarescu, cel mai bun
Pusi sa dea note de la 1 la 10 guvernelor post-decembriste, subiectii sondajului au acordat cea mai mare nota (6,26) Cabinetului Mugur Isarescu, iar cea mai mica (4,35) Guvernului Victor Ciorbea. Executivul Tariceanu a primit nota de trecere (5,04). Dupa Cabinetul Isarescu, cele mai bune calificative le-au primit guvernele Stolojan (5,70), Nastase (5,43) si Roman (5,37). Cu performante mai slabe decat guvernul actual au fost cotate echipele conduse de Vacaroiu (4,92), Radu Vasile (4,54) si Ciorbea (4,35).