Livada cu telescoape

  De cate ori vine vorba despre cercetari in domeniul SETI, cautarea de inteligente extraterestre, ma gandesc la observatia lui Carl Sagan, pasionat al domeniului si autor al romanului "Contact", care propunea sa incepem prin a le cauta pe cele terestre. Alte asociatii imediate: muzicalul "Razboiul lumilor" narat de Richard Burton si mai ales intrebarea sfasietoare lansata de Pink Floyd in "The Wall" "E cineva acolo?

Greu de raspuns. Cine contesta sau neaga existenta extraterestrilor inteligenti, capabili sa comunice, sa se lupte sau sa colaboreze cu noi distruge un secol de SF. Dar cine recunoaste ca este convins de realitatea acestora va fi privit cu suspiciune de cei din jur, cu exceptia psihiatrilor, care vor vedea in el un pacient potential.  Un foarte serios studiu statistic ne informeaza ca mult mai multi oameni educati cred in continentul pierdut, Atlantida, decat in OZN-uri, cu ipoteticele lor echipaje cu tot. Si totusi mici grupuri de astronomi si fizicieni continua sa caute extraterestri sau, cum spune unul dintre ei, "sa arunce o privire in curtea vecinului".Pe neinitiati, SETI ii face sa se gandeasca la savanti agitati care urmaresc pe ecrane de toate marimile aparitia unui semnal venit din spatiu. Ca in filme. Unul dintre cercetatorii ceva mai cunoscuti, astronomul si scriitorul Seth Shostak, a cautat semnale extraterestre timp de 13 ani folosind radiotelescopul unei universitati din Olanda. Fara succes, dar nu fara speranta. "E ca si cum ai juca la un joc mecanic, urmatoarea moneda ar putea fi cea norocoasa", sustine Shostak.

De ce nu? Intre 5% si 90% dintre stelele studiate au sisteme planetare, ceea ce inseamna ca exista cam zece mii de miliarde de miliarde de sisteme solare in regiunea Universului pe care o putem observa. Pe Terra au fost descoperite microorganisme care supravietuiesc in conditii considerate total nefavorabile vietii. Poate ca vom gasi ceva asemanator si pe Marte sau chiar pe satelitii lui Jupiter. In urmatorii 25 de ani vor fi investigate aproape doua milioane de sisteme stelare, iar Shostak a declarat ca este dispus sa faca pariu ca pana in 2025 vom sti daca suntem sau nu singuri in Univers.

Afirmatiile lui se bazeaza pe folosirea unor radiotelescoape masive, exact ca acelea din filme, aflate intr-un parc industrial din sudul Californiei. Ceva mai la nord, langa Muntele Shasta, isi desfasoara activitatea astronomii legati de un alt proiect, Allen Telescope Array, folosind 42 de radiotelescoape identice, fiecare cam de marimea unui pom fructifer, indreptate in diferite directii, toate in cautarea unui semn de inteligenta. Unul dintre intemeietorii domeniului SETI, Philip Morrison, definea aceasta munca drept o "arheologie a viitorului".

Inteligenta extraterestra? "Inexact", afirma Jill Tarter, conducatoarea proiectului. "Cautam dovezi ale existentei unei alte tehnologii, nu stim cum ar arata sau s-ar manifesta o alta forma de inteligenta." Un dus rece pentru entuziasmele pripite? Nu, doar o invitatie la prudenta.

Sa nu ne imaginam extraterestri care arata ca insectele (in cartile lui Orson Scott Card) sau ca serpii inventati de Harry Turtledove. Oare ce ne-ar impiedica sa dam chip de cobai sau de hamster pilotilor unui OZN care ar debarca in curtea casei noastre? Daca dam frau liber gandirii putem ajunge la creaturile minuscule de pe suprafata unei stele neutronice, ca in "Oul dragonului" scris de Robert L Forward. Sau de ce nu, la un imens organism difuz, mare cat orbita planetei Venus, precum cel gandit de Fred Hoyle in "Norul negru".
Surprinzator sau nu, cercetarea SETI este sprijinita de filozofi.  Richard Dawkins este convins ca exista probabil civilizatii atat de avansate, incat vor parea supraomenesti, poate chiar divine. Asta in sensul inspirat de Arthur C. Clarke, autorul legii a treia a previziunii, "O civilizatie suficient de avansata tehnologic nu poate fi deosebita de magie".

Un alt clasic, Isaac Asimov, a confundat un aerostat cu un OZN si s-a speriat cumplit, crezand ca acesta este sfarsitul carierei sale, desi sustinea mereu ca munca lui reprezinta triumful sperantei asupra experientei. Optimist, Shostak isi incheie o proza scurta, al carei erou cauta semnale extraterestre, cu concluzia ca primul mesaj descifrat nu este nici solie de pace, nici amenintare cu razboiul, ci doar un bazait interstelar care se repeta la intervale regulate. Un fel de ceas al Universului, usor  de auzit, greu, poate imposibil de descifrat.

---

Despre autor: