Cum masoara apogeul unui fotbalist care se pregateste de Real Madrid?

Cum o fi? 5 milioane de euro pe an. Adica vreo 420.000 pe luna. Adica vreo 14.000 pe zi. Adica vreo 580 de euro pe ora. Adica se trezeste, isi bea cafeaua, apasa un buton de telecomanda, casca plictisit, se imbraca lejer si pleaca la antrenament, in timp ce tocmai a mai incasat un salariu de roman despre care pe scara blocului s-ar spune cu ciuda ca traieste fara griji. Daca ajunge la Real Madrid, cu un astfel de salariu pe care probabil ca-l va si primi, Cristi Chivu ar deveni, sper sa nu gresesc, cel mai bine platit angajat roman din toate timpurile.

Obosim de atita invidie. Ne trezim tentati sa stim ce maninca, dupa ce ofteaza, pe ce parte doarme si ce-l face nefericit pe un astfel de angajat. Ne tragem satisfactia de o clipa din niste cifre care ii schimba lui viata si noua moralul. Nu vom afla insa niciodata daca ni-l schimba in bine sau in rau.

Dincolo de ce maninca si de dormitul pe burta, este sigur un lucru: Chivu va avea o viata de fluture la Real. Va sta prea putin la masa cu istoria dupa care, pentru ca mai sus nu se poate, vin umbrele carierei. Un an, poate doi si, daca rezista trei sau peste la Real, inseamna ca e chiar fotbalist imens. De aceea, trebuie sa traiasca totul la maximum: fiecare pas, fiecare moment din vestiar, fiecare molecula din aerul de pe Bernabeu si oricare banal „Ola!" schimbat cu galacticii.

Cristi este pe acoperisul lumii, acolo unde soarele arde cu cruzime de conchistador si macelareste destine cu viteza de TGV. Dincolo de contorul care spune ca o ora din viata lui face vreo 600 de euro, o ora din viata lui inseamna o promenada la bratul nemuririi. Eu, unul, as plati 600 de euro pentru o ora in care sa fiu coleg de birou cu Raul sau cu Guti. Mai mult n-as putea pentru ca as intra in ipoteci. Dar sa mai fi si platit pentru asta e chiar motiv de invidie din partea noastra!

Sa savurezi totul, Cristi! Si daca nu ajungi la Real, va fi Internazionale sau Barcelona, adica tot in bratele unei legende. Si daca vei avea un salariu de doar 4,5 pe an, nu de 5, nu conteaza. Sa traiesti totul, Cristi, pentru ca vei trai in urmatoarele luni cit pentru toata viata! Intre timp, noi o sa ne ocupam mai departe de cifrele noastre, masurate cu camere termice la PRO TV, pe linia unui tramvai care duce nicaieri. 50 de grade pe scaun! Din pacate, noi avem timp destul, chiar daca uneori nu reusim sa mai respiram.