In Balti, un oras format aproape in totalitate din rusi, dam peste un personaj antologic. Cand il vezi ai senzatia ca te-ai lovit de un Iisus reincarnat. In realitate, Gheorghe Briceag este un veteran al gulagurilor sovietice, un luptator pentru reintregirea natiei romane.


Pe Strada Sevscenko din Balti, in mijlocul unei mase rusofone, la 80 de ani,
Gheorghe Briceag reprezinta simbolul luptei pe care romanii o dau impotriva comunismului peste Prut. Are o infatisare ciudata si o minte agera. Istoria ultimului secol ti-o spune raspicat, pe de rost. Canta imnul Romaniei, strange cu putere fata de masa si plange. E in stare sa iti dea cu parul in cap daca i se pare ca ii pui catusi de putin la indoiala nationalismul feroce, pe care ti-l afiseaza prin comportament si vorbe.

REZISTENTA. Nascut acum 80 de ani in judetul Botosani, Gheorghe Briceag s-a format si a crescut ca roman autentic. Urmeaza apoi scoala din Rascani si in 1944 "dupa ce Regele Mihai a cedat iarasi Basarabia rusilor am plecat cu scoala la Petrosani. Aveam 17 ani cand l-am ascultat pe Rege, la radio, cum ne da aceasta veste". Termina liceul si isi pune in cap sa revina acasa. Sa lupte impotriva sistemului. La Costesti organizeaza prima celula de rezistenta cu inca alti tineri. "Ma gandeam ca eu voi rasturna URSS-ul. Eram naiv. Credeam ca sunt Gheorghe Dracul! Cinci am fost care am pus la cale aceasta idee. Eu, Sasu Filip, Vasile Gherghistean, Petru Ropot si Ion Bocancea." Ceva timp au sabotat administratia locala si sperau sa reelibereze Moldova. Totul s-a sfarsit in gulagul de la Komi Inta Borcuta, intre Urali si granita de apus a URSS. In Cercul Polar. Dupa ce a incercat sa forteze intrarea in Romania, in iarna lui 1946, peste Prut. "Acolo am stat noua ani. Eram 11 milioane de animale de tractiune care munceam pentru Imperiu. Eu lucram in mina. Coboram la 800 de metri in subteran si scoteam carbunele afara. In 1954, dupa arestarea lui Beria, fost ministru al KGB, s-a dat o lege prin care am fost scos din gulag." Spune ca rusii aveau grija de ei. Ii hraneau bine si ii tratau. Aveau si interes, "munceam pe degeaba". A fost repus in drepturi tot in timpul sovietelor. Acuzatia de inalta tradare i s-a modificat in... trecere ilegala de granita.

DREPTURILE OMULUI. Exilat in Balti de regimul comunist, Briceag reuseste, intr-un final, sa ii determine pe cei de la partid sa il lase sa intre la Facultatea de Drept. Barba imensa ii va aduce neplaceri, fiindca este mereu luat drept preot. In facultate ii invata ca pe Tatal Nostru pe Marx, Engels si Lenin. Fara sa le stie operele foarte bine nu putea razbi in acea societate. Apoi se angajeaza consultant juridic la Institutul de Cercetare Agricola din Balti: "Sef l-am avut pe Snegur. Eram consultantul lui. Si discutam mult cu el. Ca om era jumatate rus, ca ideologie. Iar cealalta jumatate era vai de pielea lui. Era un tip stupid. Spunea ca suntem un fel de neamuri cu cei de peste Prut. Cum asa? Pai daca il recunosti pe Stefan cel Mare, negi Musatinii?" Lupta pentru drepturile omului o incepe cu ajutorul postului Europa Libera. "Acolo am ascultat prima data Declaratia pentru Drepturile Omului, semnata inclusiv de URSS, si pe care am tiparit-o in manifest. Am fost dus inclusiv in beciurile KGB pentru asta. Ma tot intrebau de unde o am. Si le spuneam mereu: Din cer, de unde altundeva? Voi nu o aveti? Doar a semnat-o URSS-ul la 10 decembrie 1948. Rusii au publicat-o abia in 1999." In 2003 a vrut sa isi dea foc in mijlocul orasului, pentru ca municipalitatea a vrut sa ii ridice o noua statuie lui Lenin. "La 31 iulie 2003 a fost luata aceasta hotarare. Am trimis proteste la Primarie, la Europa Libera etc. Apoi am mobilizat oamenii la lupta. Sa nu il mai vedem pe Lenin. Daca nu respectau legislatia imi dadeam foc chiar pe statuia comunistului suprem!" Intr-un final este primit inclusiv in Adunarea Helsinki pentru Drepturile Omului, iar in 2005 primeste Premiul Homo Homini, acordat de Fundatia People in Need, pentru contributia la protectia drepturilor omului in Moldova si pentru opunerea sa in procesul de reinstalare a simbolurilor si ideologiei sovietice. Despre libertatea expresiei in Moldova este categoric: "Aici nu exista. Pai inclusiv presa se autocenzureaza ca sa faca pe placul unora. Padure fara uscaturi nu exista, dar aici padurile sunt tare uscate. Indreptarea noastra va veni atunci cand generatiile tinere vor constientiza ca nu sunt robii rusilor!".

JERTFA. Pentru idealul sau este dispus sa sacrifice orice, pentru ca, spune Briceag, "in lupta asta ma sacrific eu, dar la nevoie ii sacrific pe toti cei apropiati mie. Pentru tara se poate muri. Ce, Brancoveanu a facut altfel in fata turcilor?". Actuala politica a Rusiei o vede prin negura istoriei: "Cititi testamentul lui Petru I. Ce face Putin acum? Executa poruncile testamentare ale tarului. Ascultati discursul lui Putin si analizati. Iar Voronica al nostru ii linge chilotii lui Putin. Ma bucur cand il vad pe Basescu ca se ia de prostul de Voronin. Momentul asta pe care il traieste Basarabia se aseamana cu un exemplu din Biblie. Evreii au fost in robie in Egipt. Pe drumul spre casa, de patru ori au vrut sa-l omoare pe Moise. Le era greu, dar aveau burta plina. Toti cei care sunt robi de facto sunt robi psihologic. Cei care s-au nascut in Ziua Plecarii aia au ajuns acasa oameni liberi. Cei batrani, robii, pierisera pe drum. Acest pamant romanesc abia acum incepe sa nasca feciorii liberi..." Cu toate acestea, Gheorghe Briceag are o mare teama. "Ca sfarsitul lumii se apropie. Semnele ne arata ca omul incepe sa fie impotriva firii lasate de Dumnezeu. Si tare imi e teama ca nu voi mai vedea Romania Mare."