Reclamatii cu fotografii de familie
Vadim, cetatean ucrainean, Diana (Republica Moldova), Violetta (Polonia) si Lysiane (Franta), Solange (Slovenia), agenti ai biroului de presa, incearca sa ajunga la fundul unui carucior incarcat cu scrisori si pachete, legate foarte strans. Continutul lor este protejat uneori de hartie de tapet sau rulouri de hartie igienica. "In fiecare zi avem surprize, si simtim ca este foarte important pentru expeditor, si emotia este foarte rar absenta", explica Lotz. Un detinut a trimis de curand intr-o cutie de pantofi mai multi gandaci, "fara indoiala pentru a dovedi conditiile inadecvate de detentie". "Am primit si una cu o fiola de sange", a adaugat ea. Lysiane isi aminteste de un dosar insotit de o sticluta cu apa de trandafiri. Un cetatean german si-a insotit reclamatia de un poem. Fotografii de familie sunt adesea anexate scrisorilor. Mai mult, pentru a evita cenzura, reclamantii apeleaza la rude pentru a expedia reclamatiile. Solange, cetateana slovena, spune ca intr-o scrisoare expeditorul contesta conditiile de detentie, fiind trimisa de un apropiat al reclamantului, pentru a evita cenzura.
Peste 13.000 de cereri distruse in 2006
Daca aproape toti agentii de la Biroul de corespondenta al Curtii Europene a Drepturilor Omului isi amintesc de intepatura unui bold sau a unei agrafe care prindea un dosar "venit din Est", anumite cereri, pregatite cu grija de avocati, sunt insotite de CD-uri. Potrivit lui Lotz, Biroul de corespondenta trece prin perioade foarte aglomerate, iar atunci cand CEDO aloca mai multe mii de euro unui reclamant pentru pagube morale, se constata adesea un aflux de cereri identice. Insa sansele de succes sunt uneori limitate: intr-o sala denumita "incubator" sunt depozitate in medie 30.000 de cereri, care nu vor fi analizate decat daca reclamantul trimite in decurs de sase luni un formular furnizat de CEDO. Circa 13.000 de cereri care nu au indeplinit aceasta formalitate au fost distruse anul trecut.
Vicecampioni la Curtea Europeana
Romanii sunt si ei abonatii Biroului de corespondenta al Curtii Europene a Drepturilor Omului, una dintre temele vehiculate de acestia fiind incalcarea drepturilor de proprietate. La sfarsitul anului trecut, directorul Directiei Agentului Guvernamental din cadrul MAE, Beatrice Ramascanu, declara ca Romania este pe locul doi, dupa Rusia, la numarul reclamatiilor la CEDO. Finalul anului 2006 a fost unul covarsitor in sentinte favorabile fostilor proprietari. Atunci, numai intr-o singura zi CEDO a condamnat statul roman la plata unui milion de euro. Mai mult, Beatrice Ramascanu afirma ca este ingrijorator numarul mare de cauze pe chestiunea proprietatii, care expun statul roman - in lipsa constatarii de catre Curtea Europeana ca mecanismul de despagubire prin Fondul Proprietatea este unul eficient - Guvernul de la Bucuresti fiind obligat sa achite contravaloarea de piata a imobilelor revendicate. Ultimele condamnari la CEDO s-au petrecut la sfarsitul lunii mai a acestui an, cand statul roman a pierdut trei procese si a fost obligat sa plateasca despagubiri in valoarea de peste jumatate de milion de euro. Si de aceasta data Curtea Europeana de la Strasbourg a dat castig de cauza reclamantilor care sustineau incalcarea drepturilor de proprietate.