Jaf pe autostrada

Activitatea lui Traian Basescu in fruntea Primariei Capitalei a fost una cat se poate de dezastruoasa. Curtea de Conturi a Romaniei a stabilit ca actualul sef al statului a prejudiciat Primaria Bucurestiului si bugetul local cu zeci de milioane de euro. De altfel, fostul edil nu a primit descarcarea de gestiune pentru exercitiile bugetare 2000-2003, din partea Curtii de Conturi. Basescu a produs pagube nu doar la Primaria Capitalei. La fel stau lucrurile si pentru perioada in care acesta s-a aflat in fruntea Ministerului Transporturilor.
Un control declansat de Curtea de Conturi la Administratia Nationala a Drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor a scos la iveala ilegalitati in incheierea si derularea contractelor de asistenta proiectare si executie a obiectivului "Autostrada Bucuresti - Pitesti". Vinovatul principal: ministrul de atunci, presedintele de acum, Traian Basescu. Programul de control financiar si audit pe anul 2003 aprobat de Plenul Curtii de Conturi a Romaniei a reliefat un prejudiciu de 215 miliarde de lei vechi, dar si cheltuirea fara aprobare legala a altor 1274,7 de miliarde lei vechi. Ambele sume trebuiau recuperate, urmand sa fie stabilita si raspunderea celor vinovati. Drept urmare procesul-verbal de constatare a fost trimis Procurorului General Financiar pentru ca in conformitate cu prevederile art. 37, alin. 1 si art. 98 din Legea nr. 94/1992, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 77/2002 sa sesizeze organele de urmarire penala, competente, asupra faptelor cu caracter infractional. Din nefericire nu s-a luat nici o masura la "japca" orchestrata de Basescu si cei care l-au succedat, printre care si Anca Boagiu.
Contractul, calcat in picioare
Pentru obiectivul "Autostrada Bucuresti-Pitesti", Traian Basescu a cheltuit nejustificat sume impresionante. Potrivit Curtii de Conturi, in 1997 s-au aruncat pe fereastra 22,5 miliarde de lei vechi, in 1998 aproximativ 9,5 miliarde de lei vechi, iar in 1999 peste 402,5 miliarde de lei vechi. De asemenea, termenele de executie pentru unele lucrari au fost prelungite cu mult peste oferta de licitatie fapt ce a dus la aruncarea pe fereastra a altor sume de bani. Spre exemplu, consultantului GIBB Ltd. Anglia i s-au platit suplimentar 1.143.592 USD (37,4 miliarde lei vechi). Plati suplimentare in valoare de 2,7 miliarde lei vechi s-au facut si catre proiectantul IPTANA Search Romania. Totodata s-au calculat si despagubiri civile in suma totala de 19,7 miliarde de lei vechi, din care 17,4 pentru firma engleza GIBB si 2,3 pentru IPTANA.
Lucrari de mantuiala
Si la capitolul solutii tehnice, comisia care a efectuat controlul privind Autostrada Bucuresti-Pitesti a gasit nereguli majore.
Astfel, firma de proiectare IPTANA a emis in 2 octombrie 1998 alaturi de documentul de avizare nr. 93/675/14.12.1998 semnat de Consiliul Tehnico-Economic al Administratiei Nationale a Drumurilor avizul favorabil pentru asfalt. Astfel tronsonul cuprins intre km 23 si km 46 s-a acoperit, peste beton, cu un strat de slurry - seal cu grosimea de 15 mm. Avizarea la data de 14 decembrie 1998 de catre Consiliul Tehnico - Economic al Administratiei Nationale a Drumurilor a solutiei de acoperire a suprafetei de beton cu un invelis asfaltic subtire a avut consecinte negative atat din punct de vedere financiar, in sensul ca au fost majorate nelegal costurile lucrarilor cu suma de 1,5 miliarde lei vechi cat si din punct de vedere calitativ.
In ceea ce priveste calitatea lucrarilor, trebuie spus ca s-a constatat, in urma controlului, faptul ca exista suprafete neomogene poroase si segregate pe care au aparut gropi, macinare, fisuri longitudinale si transversale. In plus, s-au semnalat dislocari, desprinderi ale stratului de slurry-seal si chiar a unor parti alterate din suprafata imbracamintii din beton de ciment existente, dar si lipsa aderentei. Toate acestea au fost posibile datorita acceptarii de catre Ministerul Transporturilor a aplicarii stratului de uzura a unei retele realizate doar cu bitumuri simple, fara aditivi, modificatori si stabilizatori. Precum si utilizarea in reteta a unor componente necorespunzatoare calitativ cum este cazul filerului de praf recuperat, agregatelor de Chileni alterate, sparte si a unui numar nepermis de mare de granule. Dozajul la bitum a fost mai mic decat cel din proiect, iar agregatele au fost necorespunzatoare calitativ, avand un continut mare de argila. Nu in ultimul rand, in urma analizelor si probelor prelevate din teren, a reiesit ca slaba calitate a lucrarilor a fost determinata si de faptul ca nu s-au respectat normele de transport, asternere si compactare a mixturii.
Garantia, un moft
Termenul de garantie pentru lucrarile de la autostrada stabilit prin contract a fost de 12 luni.
Impotriva recomandarilor comisiei BERD care preciza ca "Proiectantul va da clientului si consultantului o declaratie scrisa cu privire la lucrarile suplimentare ce trebuie realizate, in scopul de a se obtine o durata de viata proiectata a autostrazii pe cat posibil, pe o perioada de 10 ani". Mai ales ca la capitolul "Receptie finala" se prevede ca "perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive va fi de maximum 24 de luni de la data receptiei preliminare". In ciuda acestor inadvertente, atat proiectantul cat si beneficiarul nu au avut de comentat, ba mai mult au aceptat bucurosi situatia. Acestia au stabilit ca deficientele prezentate "nu influenteaza buna desfasurare a traficului actual si nu necesita o interventie imediata". S-a considerat si ca "antreprenorul si-a indeplinit obligatiile sale de a executa si finaliza lucrarile si a remediat orice degradare aferenta lucrarilor, spre satisfactia consultantului". Chiar si dupa executarea lucrarilor de reparatie, degradarea soselei a continuat.
100 de milioane de dolari pentru modernizare
Pe de alta parte, la 25 iulie 1997, consortiul italian Frederici Astaldi Todini (FAT) a castigat licitatia organizata pentru executarea lucrarilor de reabilitare a autostrazii Bucuresti-Pitesti. FAT a devenit astfel antreprenor al proiectului, iar subantreprenori - firmele romanesti Hidroconstructia SA, Energoconstructia SA si CCCF SA, sucursala Brasov. Proiectantii lucrarilor au fost firmele SEEE - Franta si IPTANA Serch - Romania, iar consultanti societatile Gibb Ltd. - Anglia si Viacons SA - Romania.
Contractul viza realizarea a 12 pasaje pentru pietoni, a patru noduri rutiere noi si modernizarea altor zece, a 130 de km de imprejmuiri, montarea unor cabine telefonice pentru apeluri de urgenta, precum si construirea a doua statii de taxare a accesului autovehiculelor pe autostrada. Potrivit proiectului, soseaua urma sa aiba cate doua benzi de circulatie pe sens, care sa asigure o viteza de rulare a autovehiculelor de 120 km la ora. Lucrarile de modernizare a autostrazii Bucuresti-Pitesti au inceput in primavara anului 1998 si s-au incheiat in octombrie 2000, in baza unei finantari de aproximativ 100 de milioane de dolari, din care 53,1 milioane de dolari de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si 44 de milioane de dolari contributia Guvernului Romaniei.
Firme apropiate PD
IPTANA este un institut bucurestean caruia Ministerul Transporturilor, prin Traian Basescu, i-a incredintat serviciile de proiectare pentru refacerea multor drumuri ale Romaniei. Trebuie spus ca printre administratori figureaza si Ion Baroncea, inculpat in Dosarul Flota alaturi de Traian Basescu.
Search Corporation SRL (intrata in mai toate combinatiile cu drumuri orchestrate de Basescu) si IPTANA provin din IPTANA SA, fosta firma de proiectare a Ministerului Transporturilor. Search Corpoaration este condusa de un apropiat al presedintelui, reintors din SUA, ea fiind introdusa la decontari incepand cu anul 1997. Si ministrii PD, care i-au succedat lui Basescu la carma Transporturilor, Anca Boagiu, Gheorghe Dobre (foto) sau Radu Berceanu, au folosit aceasi filiera de proiectanti pentru lucrarile la drumuri.

---

Despre autor: