Votul partidului istoric al Bratienilor din Parlament pentru legea de crestere a pensiilor, hotararea Guvernului liberal de a acorda agriculturilor o subventie de 650 lei la hectar, arata ca de fapt la putere este tot PSD-ul. Un deceniu si jumatate, una din ratiunile de existenta ale PNL a fost lupta impotriva gruparii din jurul lui Iliescu, indiferent de nume (FSN, FDSN, PDSR sau PSD). Din acest motiv, PNL a facut parte atat din Conventia Democratica, cat si din Alianta DA. Certurile cu Basescu si cu PD, care au provocat in cele din urma divortul politic si suspendarea in Parlament a presedintelui Romaniei, au apropiat PNL de PSD.
Partidul parlamentar cu identitatea politica cea mai puternica (fapt ce a impiedicat fuziunea cu PD-ul si intrarea in PE) se dovedeste a fi slab doctrinar, din moment ce in actiunea sa politica predomina actiunile populiste, imprumutate din arsenalul stangii. Pe masura ce baza sociala a liberalismului migreaza catre PD sau PNG-CD, liberalii pragmatici din tabara lui Tariceanu&Olteanu se orienteaza catre electoratul stangii postcomuniste (pensionarii si agricultorii). Sunt doua majoritati care au inclinat de cateva ori balanta in alegerile din ultimii 15 ani. Pensionarii si agricultorii sunt grupuri mai puternice politic si electoral decat tinerii si intelectualii. Se poate verifica prin sondajele de opinie, dar mai ales prin rezultatele concrete din alegeri, ca pensionarii sunt o forta electorala mult mai disciplinata, mai orientata politic, mai participativa la vot decat tinerii intre 18 si 35 de ani sau chiar pana in 40 de ani. Nu este greu de anticipat faptul ca viitoarele alegeri din Romania vor fi castigate de catre cei care vor avea de partea lor pensionarii. Forta electorala si politica a pensionarilor trebuie luata in calcul de catre orice partid, indiferent de doctrina sa. Pe de alta parte insa, nici pensionarii nu mai pot fi pacaliti de partidele stangii, dar nici de liberalii care le-au crescut pensia in ceasul al doisprezecelea. Pensionarii din tara noastra si-au facut partid, le lipsesc organizatiile civice si sindicale care sa le reprezinte interesele, prin urmare se vor orienta catre partidul pe care il vor simti ca le este aproape nu doar din motive oportuniste.
In conditiile in care populatia care traieste in mediul rural este mai ridicata in Romania decat in orice tara membra a Uniunii Europene, nici nu mai trebuie sa punem la indoiala teza ca agricultorii reprezinta o forta electorala superioara celei a intelectualilor. Chiar daca sunt tot felul de controverse ale intelectualitatii care domina spatiul public, relevanta politica si electorala a problemelor intelectualitatii este mult mai redusa decat relevanta problemelor agriculturii. Partidele care vor intelege acest lucru au toate sansele sa sparga monopolul electoral pe care l-a avut pana acum FSN-PSD in mediul rural. Ca si pensionarii, nici agricultorii nu se vor mai lasa pacaliti de tehnicile simpliste ale votului pentru "mici si bere." Vorba cantecului - "mancati-le micii, beti-le berea, dar nu le dati votul!". Mai ramane sa vedem daca descresterea in sondaje a PSD-ului va fi confirmata si de rezultatele tot mai modeste ale acestui partid. Daca da, inseamna ca si pensionarii, si agricultorii s-au desteptat din somnul cel de moarte electoral.