Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii Publice, se pregateste sa emita un ordin prin care centrele de dializa din spitalele romanesti sa fie date "cu dedicatie" unor firme straine. Prin proiectul de ordin pe care urmeaza sa-l semneze, liberalul nu face decat sa urmeze politica predecesorului sau pesedist de la conducerea ministerului, Ovidiu Branzan. Acesta din urma a oferit, prin "licitatie restrictiva si preferentiala", opt centre de dializa din cadrul spitalelor judetene unor firme straine, ale caror reprezentante in Romania, culmea coincidentei, au fost infiintate nu cu foarte mult timp inainte de asa-zisa licitatie. Eugen Nicolaescu, supranumit "ministrul mortii", doreste sa dea restul de 62 de centre de dializa, care au mai ramas in cadrul spitalelor judetene, acelorasi firme. O afacere care se ridica la cel putin 210 milioane de euro pe an. De aici si graba, dar si cercul exclusivist al celor acceptati la "licitatie".
Baza legala pesedista
Proiectul de ordin de ministru pe care Nicolaescu vrea sa-l semneze se refera la "furnizarea de servicii de dializa ambulatorie in regim privat". Nicolaescu se bazeaza pe legislatia guvernului PSD condus de Adrian Nastase si pe ordinele de ministru ale predecesorului sau, Ovidiu Branzan. Inca din preambulul proiectului de ordin, Nicolaescu apeleaza la legislatia pesedista: "Ministrul Sanatatii Publice, in baza prevederilor (...) Hotararii Guvernului nr. 1487/2004 privind achizitionarea serviciilor medicale de hemodializa si dializa peritoneala; Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 1718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de dializa publice si private; Ordinului nr. 1347/477/2004 privind desemnarea centrelor pilot pentru contractarea cu operatori privati a unor servicii medicale de dializa; (...) emite urmatorul ORDIN (...)". Asadar, Nicolaescu inghite pe nemestecate toate "realizarile" facute de pesedistul Branzan cat timp a fost ministru al Sanatatii si desavarseste opera acestuia.
Nici o firma romaneasca
In 2004, prin HG 1487 din 2004, precum si prin Ordinul de ministru nr. 1347/477/2007, emis de Ovidiu Branzan, se hotara scoaterea la licitatie a serviciilor medicale de dializa. In licitatia, desfasurata pe 26 noiembrie 2004, pe finalul mandatului lui Branzan, practic in ultimele zile ale guvernului Nastase, au fost scoase la vanzare opt centre de dializa din cadrul tot atator spitale din tara. Asa-zisa licitatie a fost castigata de urmatoarele firme norocoase: SC Fresenius Nefrocare Romania SRL a castigat centrele de dializa din Spitalul Clinic de Nefrologie "Carol Davila" Bucuresti si Spitalul "Dr. C.I. Parhon" Iasi; SC International Healtcare Systems SRL a castigat centrele din Spitalul Clinic "Sfantul Ioan", Bucuresti, si Spitalul Judetean Buzau; SC Nefromed Dialysis Centres SRL a preluat centrele de dializa din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj si Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia; SC Avitum SRL a luat centrele de dializa din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures si Spitalul Judetean de Urgenta Targu-Jiu.
Interesant este ca la licitatie nu a fost admisa nici o firma cu capital integral romanesc.
Intelegeri oneroase
Licitatia pesedista de la sfarsitul anului 2004 s-a desfasurat cu incalcarea flagranta a unor acte normative. Este vorba despre OUG nr. 60/2000 privind achizitiile publice si Legea nr. 21/1996 privind regimul concurentei. Ca sa nu mai vorbim de art. 41 din Constitutia Romaniei privind libertatea economica, care statueaza ca drept fundamental accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii.
Concret, asa cum spuneam, organizatorii asa-zisei licitatii nu au permis nici unei firme cu capital integral romanesc sa participe la licitatie, prin "metoda" intocmirii unui caiet de sarcini extrem de restrictiv. De asemenea, faptul ca intre cele patru firme care au castigat licitatia si oficiali ai Ministerului Sanatatii a existat o intelegere oneroasa rezulta din pretul tratamentului pe dializa/bolnav care a fost, invariabil pentru toate cele opt centre, de 110 euro.
Mai mult, pentru nici un centru nu a licitat mai mult de un ofertant, adica "centrul de privatizat si firma castigatoare".
Trebuie sa spunem aici ca oficialii de atunci, ca si cei de acum, care sunt cam aceiasi la nivel de comisie, sustin, in mod fals, ca licitatia ar fi fost si ar fi in continuare un proiect-pilot initiat si coordonat de Banca Mondiala (BM), prin IFC, divizia de afaceri a organismului financiar mondial. Or, Banca Mondiala nu a sustinut financiar acest proiect.
Astfel incat afirmatiile mincinoase ale oficialilor Sanatatii in legatura cu sustinerea BM sunt doar pentru "impresie publica".
Infiintate special pentru "cascaval"
Ca firmele respective au avut "intelegeri discrete" cu sefii din ministerul Sanatatii rezulta si din faptul ca intre data desfasurarii licitatiei respective si datele de infiintare a unora dintre societatile castigatoare, reprezentante ale unor concerne straine, sunt diferente de doar cateva zile. Sau din faptul ca altele, chiar daca fusesera infiintate cu un an inainte de data licitatiei, nu au avut nici o activitate pana la atribuirea centrelor de dializa din spitalele romanesti. Practic, firmele care au castigat cele opt centre au fost infiintate special pentru licitatia respectiva. Astfel, Fresenius Nephrocare Romania SRL, reprezentanta concernului german Fresenius Medical Care Beteiligungsgesellschaft MBH, a fost infiintata in februarie 2003. Daca in 2003 si 2004, cu un singur angajat, a avut cifra de afaceri zero, in 2005, dupa preluarea celor doua centre de dializa din cadrul spitalelor din Bucuresti si Iasi, numarul angajatilor a crescut la 242, iar cifra de afaceri la 20.374.750 RON, adica aproape 6,2 milioane euro. SC International Healtcare Systems SRL, reprezentanta grupului Baxter AG, a fost infiintata in martie 2004. La fel, daca cifra de afaceri in 2004 a fost zero, in 2005, dupa licitatia cu dedicatie, cifra de afaceri a crescut la 11.263.477 RON, respectiv aproape 3,5 milioane euro. In plus, incepand din 21 iulie 2006, firma care a luat centrele de dializa din cadrul spitalului "Sf. Ioan" din Bucuresti si din spitalul judetean Buzau s-a instalat si in incinta Spitalului Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon" din Bucuresti. Semn ca la licitatia pe care o va organiza Nicolaescu se stie deja cine va castiga centrul de dializa din acest ultim spital. Cea de-a treia "norocoasa", SC Nefromed Dialysis Centres SRL, reprezentanta din Romania a grupului Gambro AB, a fost infiintata pe 18 noiembrie 2004, in Bucuresti. Imediat dupa licitatia prin care i-au fost oferite centrele de dializa din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj si Spitalul Judetean de Urgenta Alba Iulia, firma si-a mutat sediul la Cluj Napoca, iar cifra de afaceri a fost de 8.769.554 RON, adica aproape 2,7 milioane de euro. In sfarsit, cea de-a patra favorita a oficialilor ministerului Sanatatii pentru preluarea centrelor de dializa, SC Avitum SRL, a fost si ea infiintata pe 17 noiembrie 2004, la Timisoara, fiind reprezentanta in Romania a grupului austriac B. Braun Avitum. Dupa ce a primit cele doua centre, din spitalele din Targu Mures si Targu-Jiu, cifra de afaceri a subsidiarei din Romania a concernului austriac a ajuns la 6.837.064 RON, respectiv 2,1 milioane euro.
Licitatie cu portile inchise
Conform documentatiei licitatiei, castigatorii celor opt centre de dializa mai aveau si alte obligatii decat aceea de a scoate profit din ameliorarea bolii grave de care sufera dependentii de dializa renala. Ei trebuiau sa construiasca si sa doteze noi centre de dializa, independente de cele din cadrul spitalelor de stat: "Serviciile vor putea fi furnizate, initial, in cadrul centrelor existente.
Castigatorul unui contract va incepe furnizarea serviciilor de la data intrarii in vigoare a contractului.
In cazul in care un furnizor alege sa nu infiinteze un centru nou, acesta va continua furnizarea serviciilor in cadrul centrului existent, iar contractul va fi reinnoit anual pana la data de 31 decembrie 2008. In situatia in care un furnizor alege sa infiinteze un centru nou, acesta trebuie sa fie finalizat si in stare de functionare in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare, contractul reinnoindu-se anual pana la 31 decembrie 2011".
Asadar, pentru a scoate profituri anuale pana la 31 decembrie 2011, deci timp de sapte ani (2005-2011), cele patru firme preferate trebuiau sa finalizeze cate un centru nou, prin forte proprii.
Numai ca nici una dintre ele nu a construit un centru nou de dializa, asteptand ca Nicolaescu sa le ofere celelalte 62 de centre existente in spitalele din tara.
In articolul 2 al ordinului pe care Nicolaescu il pregateste, se stipuleaza extinderea la nivel national a furnizarii de servicii de dializa in regim privat "prin proceduri de achizitie publica organizate de catre Ministerul Sanatatii Publice". Conform surselor de pe langa Comisia de Nefrologie a ministerului, metoda folosita de Nicolaescu va fi identica cu cea a lui Branzan: continuarea politicii de "privatizare" a centrelor de dializa pe sistemul "cu portile inchise". Adica oferirea cu titlu gratuit a celorlalte centre de dializa acelorasi firme care "si-au impartit piata" in 2004, fara organizarea unei licitatii deschise la care sa participe si firme romanesti cu potential in acest domeniu.
Bani buni pe boala grava
Conform evaluarilor din strategia programului de dializa 2006-2008, anul viitor numarul bolnavilor renali care vor fi dependenti de hemodializa va ajunge la 10.000. O singura hemodializa costa 120 de euro, iar un bolnav are nevoie de trei sedinte pe saptamana. Astfel, costurile hemodializelor efectuate de un bolnav pe un an se ridica la 18.720 euro. Inmultita cu numarul bolnavilor, de 10.000, rezulta ca intr-un an suma pe care CNAS o varsa furnizorilor de dializa ajunge la aproape 190 de milioane de euro. La aceasta suma se adauga aproximativ 10.000 de euro pe an pentru fiecare bolnav din cei aproape 2000 care necesita dializa peritoneala, rezultand si aici o suma de 20 de milioane de euro pe an. Per total, "cascavalul dializei" este de 210 milioane de euro pe an.
Nici un centru nou
Un raport de evaluare efectuat in toamna anului trecut, tinut in mare secret, dar intrat in posesia ZIUA, arata ca firmele favorizate de Branzan si agreate si de Nicolaescu nu si-au indeplinit angajamentele asumate prin contractele de atribuire a celor opt centre de dializa din spitale. "Contractul prevede investitii de capital ale furnizorilor (reamenajarea centrului existent si in infrastructura acestuia, pentru dotarea specifica a centrului existent, pentru achizitionarea, dezvoltarea si implementarea software-ului pentru evidenta pacientilor, a serviciilor furnizate si a produselor folosite precum si pentru infiintarea centrului nou, daca e cazul), realizabile in 18 luni de la semnare. Deoarece procedurile de aprobare a infiintarii de centre noi au fost intarziate la nivelul Ministerului Sanatatii, investitiile de capital nu au fost realizate in totalitate", se arata in respectivul raport. Cu alte cuvinte, nu s-a construit nici un centru nou. Cele patru firme au inlocuit aparatele de dializa vechi cu unele noi, au zugravit, au preluat personalul si cam atat. Si, bineinteles, au incasat 120 de euro (inclusiv transportul bolnavului) pentru fiecare dializa per bolnav.
Angajamente neindeplinite
In plus, nici macar la capitolul dotarilor "de fatada" cele patru firme favorizate nu si-au respectat promisiunile contractuale: "Comisia a avut ca obiectiv evaluarea dotarilor si reamenajarilor care sunt obligatorii pentru indeplinirea cerintelor minime ale Regulamentului de functionare a unitatilor de dializa, realizate conform contractelor. Comisia a constatat ca: investitiile au insumat 10.462.252 euro, fata de angajamente contractuale de 12.383.000 euro". O alta neindeplinire a obligatiilor contractuale este consemnata in cazul firmei Nefromed Dialiysis Centers SRL care nu inlocuise, nici la doi ani de la preluarea centrelor de dializa, statiile de tratare a apei, vechi de peste zece ani, din spitalele judetene din Alba Iulia si Cluj Napoca. De asemenea, aparatele de dializa peritoneala se afla doar in dotarea centrelor de dializa de la spitalele "Sf. Ioan" Bucuresti, din Buzau si Targu Jiu.