Dupa parerea mea, este absolut incorect. In realitate, CFE e un prunc mort din fasa al Razboiului Rece. El putea fi linistit aruncat la lada de gunoi inca inainte de a fi semnat. El se bazeaza pe conceptul echilibrului militar in Europa. Dar, la momentul semnarii, insasi ideea balantei militare, nascute de logica Razboiului Rece, si-a pierdut orice actualitate - confruntarea dintre Est si Vest s-a redus, practic, la zero. Astfel ca echilibrul de forte nu a reusit niciodata, si nici acum nu are cum sa previna conflictele.
Discutiile de atunci au prelungit, de fapt, cursa inarmarilor si Razboiul Rece. Tancurile si unitatile de artilerie, de care nu mai era nevoie, se pastrau pentru a fi schimbate in timpul negocierii si pentru a exercita presiuni asupra partii adverse. Dar cel mai important - a fost artificial mentinuta situatia cand ambele parti ale Europei continuau sa se priveasca prin catarea armelor: tot timpul se analiza cate avioane, elicoptere are fiecare parte, cati sodati, tancuri etc.
Astfel, Razboiul Rece a fost prelungit in mod artificial in momentul in care el murea, practic, de moarte naturala. CFE poate fi comparat cu un medicament injectabil de reanimare, cu ajutorul caruia s-a incercat prelungirea vietii unei stari de confruntare aflata deja in agonie.
Am serioase indoieli si temeri ca reluarea dezbaterilor pe marginea CFE mai poate intoarce Europa in epoca de confruntare, servind militarizarii politicii europene. In privinta pretentiilor Rusiei, formal ele sunt absolut fondate. In cazul in care conceptul se bazeaza nu pe balanta de forte, NATO trebuie sa dispuna de tot atatea forte cat Rusia. Se spune ca, revenind la discutiile din 1990 si ridicand problema echilibrului de forte armate, Rusia trasfera negocierile in realitatile Razboiului Rece si provoaca o stare de confruntare a Rusiei si NATO. Evident, lucrurile nu stau asa - pur si simplu, de ambele parti are loc un targ.
NATO cere ca Rusia sa-si retraga trupele din Moldova, care in general nu au nici o legatura cu tratatul. Iar drept raspuns, Rusia propune ca fortele NATO sa fie reduse de trei ori. In virtutea acestei logici, daca asta poate fi numita logica, revendicarile ruse sunt perfect legitime. Desi NATO, precizez, si-a redus armamentul sau de cateva ori. In plus, ca urmare a extinderii spre Est si reducerii bugetelor militare, Alianta dispune de forte armate ineficiente: chiar sa vrea sa lupte cu cineva, mai departe de amenintari nu s-ar ajunge.
Cel mai tare ma nelinisteste insa faptul ca astazi avem de a face cu un joc necinstit in spiritul Razboiului Rece, generat, in mare parte, de Rusia. Cred ca jocul mai trebuie continuat o perioada, dupa care CFE trebuie, pur si simplu, azvarlit la gunoi. Avand in vedere relatiile deosebit de incordate dintre Rusia si partenerii ei occidentali, din considerente tactice nu ar fi deloc avantajos sa urmezi sfatul celor care distrug ramasitele unui sistem de restrictionare a arsenalelor - in principal este vorba de SUA.
In acelasi timp, ideea ca, reluand tratativele privind CFE, Rusia transfera intreaga politica europeana in sfera problemelor politico-militare, este perfect justificata. Un lucru trebuie avut insa in vedere: Rusia spune ca s-a lovit de o provocare si ca va fi nevoita sa reactioneze la ea, adica sa mearga la o acutizare a relatiilor. Automat intra in functiune, aici, principiul "ochi pentru ochi". Planurile de desfasurare a ABM in Europa sunt o evidenta provocare politico-militara. Conferinta CFE de la Viena a fost raspunsul rus, perfect adecvat, la aceasta provocare.
Comentariu publicat de Ejednevnii Jurnal, preluat de Agentia Rusia la Zi