Un material descoperit recent, rezistent la flacari, are sanse sa contribuie la reducerea numarului de victime cauzate de accidentele aviatice sau de misiunile de razboi. Oamenii de Stiinta de la University of Massachusetts Amherst au creat un polimer sintetic (un compus chimic macromolecular) rezistent la foc, o alternativa atragatoare la plasticele obisnuite, atit de inflamabile incit sint caracterizate uneori drept „benzina solidificata". Noul polimer nu va avea nevoie de substantele chimice care sint adaugate de obicei in compozitia numeroaselor tipuri de plastic pentru a le face mai putin „inflamabile" inainte sa poata fi utilizate in realizarea locurilor din autobuze, si din avioane, textilelor si a multor aplicatii domestice. De altfel, unii dintre acesti aditivi au inceput sa isi faca aparitia in locuri in care nu ar fi trebuit sa ajunga, de exemplu in organismul pestilor sau in laptele matern, fiind astfel considerati un risc pentru sanatate.

Grupul de cercetatori de la Amherst, coordonat de Richard Farris, Bryan Coughlin si Todd Emrick, si-a prezentat descoperirea reprezentantilor si oamenilor de stiinta de la Federal Aviation Administration (FAA). Potrivit datelor detinute de aceasta, 40% dintre pasagerii care intr-un accident aviatic supravietuiesc impactului cu solul decedeaza in incendiul care ii urmeaza. Scopul declarat al FAA este un fuzelaj rezistent la flacari. „Pentru a realiza asa ceva, trebuie sa inventam un material plastic care sa nu arda sau care sa arda atit de incet incit pasagerii sa aiba timp sa paraseasca avionul", explica Richard Lyon, managerul programului FAA pentru cercetarea privind materialele inflamabile.

Polimerul recent creat de oamenii de stiinta foloseste drept element de baza o substanta, BHDB, care emana vapori de apa cind arde. Cercetatorii urmaresc si cantitatea de masa solida ramasa in urma arderii; cu cit aceasta e mai mare, cu atit mai putin foc si mai putine chimicale volatile emise.

Or, noul polimer are o rata de 70% in ceea ce priveste masa solida ramasa in urma combustiei. In plus, subliniaza Bryan Coughlin, el „nu contine aditivi halogenati, care reprezinta o amenintare la adresa mediului". Urmatorul pas, au convenit cei de la FAA si cercetatorii, este crearea a doua tone de BHDB, suficient cit sa se realizeze componente de avioane care sa fie testate. Cit despre destinul polimerului, acesta ar putea sa ajunga si in echipamentul pentru soldati, dar si in produse de uz casnic.

Si sticla de vin va fi din plastic Pina si producatorii francezi de vinuri opteaza pentru sticle din plastic, dar pentru unele din care se fac, dupa reciclare, tricouri.

Compania MPI Packaging Inc. este prima firma canadiana care produce sticle de vin din plastic utilizind o tehnologie revolutionara, iar ea are de curind un parteneriat cu producatorul francez de vinuri Boisset Vins et Spiritueux, urmind contracte cu alte companii nationale si internationale. Atractivitatea sticlelor de vin inovatoare nu are legatura numai cu cit de reciclabile sint, ci si cu ce li se intimpla postreciclare.

Primele sticle de vin din plastic de 750 de mililitri produse in America de Nord sint mai usoare, mai greu de spart si mai ecologice decit cele obisnuite. Sint 100% reciclabile, fiind PET-uri, adica materialul cel mai frecvent reciclat de pe noul continent. In plus, noua sticla din plastic e cu 90% mai usoara decit cea traditionala. Motiv pentru care este folosit mai putin combustibil pentru transportul lor, astfel reducindu-se emisiile de gaze cu efect de sera. In compozitia ei este incorporat MonOxbar, un element care face ca buchetul si culoarea vinului sa fie protejate de oxidare. „Durata ei de viata" este de putin peste un an, dar acest lucru nu le pune probleme producatorilor, statisticile demonstrind ca 90% din vin este consumat la 24 de ore dupa ce a fost cumparat.

Dupa ce vinul a fost consumat, sticlele isi prelungesc durata de viata, fiind, postreciclare, transformabile in tavi, jachete, tricouri, tapiserie pentru automobile si sticle. E nevoie de 14 sticle de vin din plastic pentru a obtine un tricou de poliester. Ceea ce nu doar „face bine" la mediu, ci ofera si o alternativa mai putin costisitoare celor care oricum nu-si pot permite cumpararea hainelor din fibre naturale.

Acesta nu e singurul domeniu in care Canada este pe valul ecologiei. Recent, William McDonough si Michael Braungart au publicat cartea „Cradle to Cradle: Remaking the Way We Make Things". Nu doar ca explica cum ar trebui modificata productia pentru a elimina deseurile, ci si volumul in sine este la fel de reciclabil ca o sticla de apa. Acest fel de carte, denumit de producatori DuraBook, nu este 100% reciclabil, dar este rezistent la apa.

Marea Britanie se straduieste Desi Albionul nu detine infrastructura de procesare necesara reciclarii plasticului, citiva britanici se incapatineaza. Printre acestia se numara designerul Richard Liddle, autorul scaunului RD4, realizat din benzi de plastic impletite. Creatia britanicului este deopotriva 100% reciclata si 100% reciclabila. Firma lui Liddle va produce in curind si candelabre, accesorii pentru biciclete si piese de mobilier, toate ecologice.