Chiar tatal sau se minuna de puterea de seductie pe care o avea cantecul Mariei Tanase. O forta neomeneasca, pe care mai multi trecatori prin viata artistei au pus-o pe seama diavolului. De frageda a invatat sa-si castige traiul. Pe
Chiar tatal sau se minuna de puterea de seductie pe care o avea cantecul Mariei Tanase. O forta neomeneasca, pe care mai multi trecatori prin viata artistei au pus-o pe seama diavolului. De frageda a invatat sa-si castige traiul. Pe la 17 ani s-a angajat casierita la Herdan, un restaurant unde se manca pe saturate cu numai sapte lei. De-aici si-a castigat si porecla "Herdanita". Intr-o zi, oamenii lui Constantin Tanase au umplut Calea Victoriei cu un anunt care dadea de veste ca Teatrul Carabus cauta tineri talentati pentru muzica usoara. Maria si-a facut cruce de trei ori, s-a inscris sia€¦ a reusit! Prin anul 1934, la Gradina Carabus, Maria aparea pe afis cu numele Mary Atanasiu. Interpreta muzica usoara, intr-un sextet. CLIENTI FIDELI. La un an de la debutul la radio, in iarna anului 1938, dupa succesul de la "Alhambra", Maria primeste propunerea sa cante in fiecare seara, dupa ora 23:00, la restaurantul "Neptun". Concurenta in lumea artistilor cu program de carciuma la acea vreme era destul de apriga: Cristian Vasile, Zavaidoc, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia, Maria Lataretu, Alla Baianova. "Incruntatul zeu care pazeste cu tridentul nu apele marii, ci spriturile si tapii, locuieste in Bucuresti, tocmai in Piata Buzesti. Si cand spuneai «Neptun», intelegeai altceva: Maria Tanase", scria revista Spectacol in 1939. Clientela "Neptunului" se muta o data cu solista la "Luxandra", din Strada Doamnei. Aici vine s-o auda cantand si tatal, Ion al Ilincai. Ajuns acasa, mandrul parinte ii impartaseste nevestei impresiile sale: "Fata noastra, Ana, are in ea pe Necuratul, asa-i vrajeste pe ai de-o asculta!". In toamna lui 1940, Ministerul Propagandei de sub dictatura legionara da ordin Societatii de Radiodifuziune sa distruga matritele si discurile cantaretei din discoteca Radioului. Maria Tanase este trecuta pe lista prigonitilor, huiduita de gazeta Porunca vremii si indepartata de prieteni. Dupa instalarea hitleristilor, in 1941, este anchetata zilnic de un ofiter Gestapo. La cererea unui demnitar strain, artista reintra in gratiile guvernantilor. Singurele inregistrari ale ei difuzate pe unde radio erau patru cantece, imprimate pe doua discuri pe care un anume Vladescu, angajat la Radiodifuziune, le sustrasese din institutie inainte de a fi pus in practica ordinul legionarilor. SANSA VIETII. Cand l-a intalnit pe etnograful Harry Brauner, Maria nu avea nici repertoriu, nici tehnica vocala, nici nu cunostea trasaturile stilistice specifice vreunei zone etno-folclorice. Brauner i-a construit un repertoriu si a transformat handicapul in avantaj. Metoda a fost simpla: ii alegea piese folclorice de valoare artistica deosebita din diverse zone, i le canta in graiul local si o punea sa asculte inregistrarile pe cilindri de fonograf. Maria le invata si le canta prietenilor. Apoi, tot el a cautat lautari care sa o poata acompania, lucru dificil, pentru ca era imprevizibila ritmic, "se zapacea si nu reusea sa intre in ritm", cum spunea Harry. Tambalistul Carlig, vioristul Marin Martana, acordeonistul Faramita Lambru, pianistul Miron Soarec au fost muzicantii preferati ai Mariei. Pana in 1944, artista inregistrase deja majoritatea pieselor din repertoriul facut de Harry Brauner, acompaniata de orchestrele Costica Tandiu, Mitica Mata, Ionel Banu, cu care canta la localuri. Era omniprezenta in programele Radioului, canta la restaurantele celebre, incasa onorarii fabuloase, dar nu a avut niciodata un angajament stabil. Dupa razboi a fost reinregistrata o parte din vechile piese si unele noi cu orchestra fratilor Nicusor si Victor Predescu, dar si cuplete in stil popular ale compozitorilor de muzica usoara. JALE. A batut toata tara, a facut turnee in Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franta, Statele Unite, a cantat in fata politicienilor, ambasadorilor, regilor, presedintilor, a alinat suferintele ranitilor. Nimeni n-a putut sa-i aline ei suferinta. In timpul unui turneu cu Taraful Gorjului, Maria este diagnosticata: cancer pulmonar. Este constienta de iminentul sfarsit, dicteaza ultimele dorinte unui notar, se asigura ca va fi ingropata cu hainele alese de ea si lasa cu limba de moarte ca inmormantarea ei sa nu fie prilej de "mascarada si panorama". Se spune ca un milion de oameni a vegheat-o pe Maria pe ultimul drum. Poetul Ion Vinea relata: "Era in aceasta miscare muta si indoliata o jale atat de mare si de unanima, incat ai fi zis ca posomoratul si funebrul alai isi petrece chiar propriul lui suflet la mormant". Tehnologia a salvat turtele de ceara Luni, 2 iulie, Jurnalul National va imbogateste colectia de restituiri cu cel de-al doilea CD Maria Tanase. Cantece odata pierdute au fost scoase la lumina de specialisti de la Institutul de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu". "Documente sonore de o valoare incomensurabila erau raspandite intr-unul din fondurile arhivei institutului, puse acolo, mai mult ca sigur, de Harry Brauner. Inregistrarile, de calitate slaba conform standardelor actuale, pentru vremea aceea erau exceptionale, daca avem in vedere studiourile improvizate (in sali de teatru), aparatura primitiva, turtele de ceara pe care se gravau piesele, procedeele galvano-chimice prin care se realizau matritele dupa care se presau discurile. Mai mult, exemplarele salvate erau foarte uzate din cauza citirilor repetate cu ace de otel neascutite, pline de zgarieturi, ba unul era chiar ciobit. Si totusi, cativa specialisti devotati si tehnologia digitala au facut minunea", povesteste Marian Lupascu, unul din restauratorii celor 18 piese de pe acest CD. Intuitie "«Asculta fa, tu trebuie sa canti muzica populara. Asculta-ma pe mine, ca-s vulpe batrana». Nu am indraznit sa-i urmez sfatul decat mai tarziu, dupa ce si-a luat zborul etern... Dansa a intuit in mine ceea ce eu insami nu stiam, iar publicul a confirmat justetea sfatului ei" Margareta Paslaru CHEMARE "Lumea o aplauda, se inghesuia in fata caselor de bilete, ca sa patrunda in sala, unde marea actrita Maria Tanase chema zeii campestri cu gestul ei larg de regina (...) Multimea o chema si o rechema la rampa cu frenezia starnita de geniu. Aceasta femeie, plina de temperament, a avut, intr-adevar, geniu" Eugen Barbu
Despre autor:
