In ciuda a numeroase prevederi legale aparute cu precadere dupa anul 2000, prin care este stipulat in mod clar un statut de protectie pentru toate bunurile apartinand patrimoniului national si obligatii clare fata de respectarea valorilor, Bihorul se
In ciuda a numeroase prevederi legale aparute cu precadere dupa anul 2000, prin care este stipulat in mod clar un statut de protectie pentru toate bunurile apartinand patrimoniului national si obligatii clare fata de respectarea valorilor, Bihorul se confrunta cu situatii grave atunci cand se pune problema aplicarii legii.


Cercetarile arheologice, extrem de intense in ultimele decenii, au relevat existenta a numeroase asezari umane inca din preistorie. Cele mai numeroase s-au concentrat in nordul judetului, aici fiind semnalate descoperiri din neolitic la Suplacu de Barcau, iar din epoca bronzului, la Salacea, cu un unic templu megaron in regiunea central-europeana, Valea lui Mihai, Sacuieni, Otomani etc. In arealul oradean, marea asezare preistorica de la Oradea - Salca a relevat atat vestigii neolitice, cat si din epocile bronzului si fierului. Demne de remarcat sunt si cele peste 20 de depozite si tezaure din epoca bronzului gasite in judet, din care trei la Oradea. Pornind tocmai de la aceste cateva exemple, am putea spune ca Bihorul are dreptul sa-si revendice istoria si, de ce nu, sa urmeze exemplul vecinilor maghiari, de a-si exploata la maximum tezaurul natural prin dezvoltarea unui turism cultural. Din pacate, insa, indolenta si lipsa de respect fata de lege, manifestate de unii primari, conduc la o imagine trista a ceea ce a fost candva "spiritul" cultural al acestor locuri.


CONDAMNATI LA UITARE. In Romania anului de gratie 2007 mai exista inca primari care isi permit sa-si justifice lipsa de activitate si, implicit, de interes pentru conservarea patrimoniului cultural printr-un buget prea sarac pentru a suporta cheltuielile aferente reconstituirii sau pastrarii acestor bunuri. Aurel Chiriac, directorul Muzeului tarii Crisurilor, recunoaste ca "dupa 1990 in special in biserici, bunurile nu au fost conservate asa cum ar trebui. Multe dintre ele au disparut pe diferite cai. Este vorba ori de furt organizat, ori de complicitate cu cei care se ocupau direct de intretinerea bunurilor. Cateva exemple sunt bunuri din localitati ca Rieni si Bradet si alte cazuri". In ceea ce priveste patrimoniul imobil, cele mai multe monumente istorice sunt astazi intr-o stare avansata de degradare, fiindca restaurarea si intretinerea lor presupun eforturi financiare colosale, eforturi pe care primarii nu intentioneaza sa le depuna atat timp cat localitatea pe raza careia se afla imobilul in cauza duce lipsa de canalizare, apa, gaz etc. De subliniat este si faptul ca proprietarii de cladiri aflate sub incidenta legii patrimoniului imobil nu respecta obligatiile de intretinere si restaurare din cauza banilor putini. Conform legii, proprietarii sunt obligati sa intretina edificiile respective. Exemple elocvente sunt monumentele romanice aflate intr-o situatie dramatica. Turnul din Tamasda si bisericile de lemn din satele bihorene Josani, Botean, Gheghie si Hotari sunt doar cateva exemple de monumente ce necesita interventii rapide din partea specialistilor in restaurare. De asemenea, Cetatea Sinteului, Cetatea Finisului, castelul Studenberg din Sacuieni si alte cateva conace se afla intr-o stare avansata de degradare.


LEGEA, FACUTA PENTRU A FI INCALCATA. Desi Titlul VI din Legea 422 din 2001, privind protejarea monumentelor istorice, cu modificarile si completarile ulterioare, contine sanctiuni in cazul in care legea este incalcata, nimeni nu a aplicat nici o amenda. Legea respectiva precizeaza ca desfiintarea neautorizata, distrugerea partiala sau totala, exproprierea fara avizul Ministerului Culturii si Cultelor, degradarea si profanarea monumentelor istorice constituie infractiuni, iar amenzile pot ajunge si pana la 7.000 RON, in cazul in care se ajunge la modificarea, desfiintarea sau stramutarea unui imobil. Incalcarea obligatiei de a asigura paza si luarea masurilor impotriva incendiilor se pedepseste cu amenda intre 2.500 RON si 5.000 RON. Cu toate acestea, avand legea intr-o mana si unelte intr-alta, arheologii de la Muzeul tarii Crisurilor nu reusesc sa ajunga, pe teren, la un numitor comun fie cu proprietarii terenurilor unde sunt descoperite situri, fie cu primarii, creandu-se impresia ca fuga de raspundere si asumarea unor responsabilitati concrete pentru pastrarea bunurilor istorice par a fi "virtuti" pentru cei din fruntea administratiilor locale. Un exemplu recent este cel al lucrarilor de constructie a viitoarei autostrazi ce va lega Brasovul de acest colt al tarii, unde munca minutioasa a arheologilor nu pare a fi pe placul locuitorilor care asteapta cu nerabdare sa primeasca despagubiri din partea statului pentru parcelele de teren cedate in favoarea investitiei in cauza. In tot acest timp, primarii de pe ruta Autostrazii Transilvania stau cu mainile in san, nedorind sa intre in conflict cu electoratul, care ar putea sa nu-i mai aleaga la urmatoarele alegeri...


MONUMENTE-RUINA. Cert este ca autoritatile judetene nu au binevoit sa ia in serios problema realizarii unui inventar actualizat al monumentelor istorice pentru a afla stadiul in care se afla acestea. Cetatea Finisului, de exemplu, mentionata de notarul regelui Bela al IV-lea - Annonymus - in cronica "Gesta Hungarorum" are o pozitie strategica, aparand cu zidurile sale din bolovani colturosi si masivi calea de acces spre Oradea si partile de sud-vest ale Transilvaniei, centrele argintifere din zona Beiusului si minele de fier si arama de la Baita si Pietroasa. Istoricii sustin ca aceasta cetate, construita de Menumorut din lemn, a fost arsa si reconstruita pe la 1240 din piatra. De asemenea, se spune ca in timpul domniei lui Bela al IV-lea aici aveau loc consfatuiri intre conducatorii maghiari. Fosta Basilica turceasca din Tamasda e doar o simpla amintire, deoarece turnul acesteia se afla in curtea unui satean care si-a construit la parterul monumentului un cotet pentru gaini. Cu o vechime de peste 900 de ani, Turnul din Tamasda este unul dintre cele mai importante monumente istorice din Bihor, iar fosta Basilica turceasca este cea mai mare biserica romanica ramasa in picioare din intreg Ardealul. Mentionata in lista monumentelor de prima importanta din Romania, vechea basilica a ajuns o ruina, in timp ce autoritatile locale se limiteaza doar la fotografii realizate din elicopter, poze ce vor fi puse candva pe internet ca atractii turistice...


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.