Judecatori chemati la DNA ca la Securitate

Procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie au inceput sa recurga la tehnici de intimidare a judecatorilor, mai ceva ca pe vremea Securitatii, chemandu-i la ordine si amenintandu-i cu puscaria, tocmai inainte de a da o solutie sau alta in dosarele pe care le au de judecat.


Un astfel de caz a avut loc recent, in vizorul DNA aflandu-se trei judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, la 30 mai a.c., cu doar cinci zile inainte de a da verdictul intr-un dosar avand ca obiect cererea de stramutare a unei cauze aflate pe rolul Tribunalului Galati (dosar 13061-1-2006, cu termen de judecata la ICCJ la 5 iunie a.c. ), judecatorii Gabriela Stecoza, Ana Alexandrina Savin si Adrian Bordea, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost convocati la Directia Nationala Anticoruptie - Sectia de Combatere a Coruptiei, in calitate de "faptuitori" (dosar 219-1-2007), pentru savarsirea infractiunilor prevazute de articolele 248 ( "abuz in serviciu contra intereselor publice", fapta care se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ) si 257 ("trafic de influenta", fapta care se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani). Actiunea procurorilor de la DNA se baza pe o asa-zisa plangere facuta de imputernicita uneia dintre partile aflate in proces, si anume, "avocata" Carmen Pastin, un personaj  controversat, care face parte din tagma asa-zisilor "avocati  constitutionali".


TEAMA. In ciuda insistentelor noastre, cei trei judecatori de la ICCJ (care, in paranteza fie spus, s-au declarat surprinsi ca presa a aflat despre "necazul" lor), au refuzat sa faca orice fel de declaratie, invocand faptul ca nu vor ca spusele lor "sa se interpreteze ca o incercare de a influenta decizia procurorilor de la DNA".

Asa o fi, dar noua ni s-a parut ca, in realitate, cei trei judecatori sunt pur si simplu timorati de procurorii de la DNA, acesta fiind, de fapt, motivul pentru care au refuzat sa vorbeasca cu presa.

In schimb, judecatorii Gabriela Stecoza, Ana Alexandrina Savin si Adrian Bordea s-au adresat, in scris, Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Public, mai exact, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aratand ca, fara a le fi respectate drepturile fundamentale, au fost calificati drept "infractori", in acest fel aducandu-se un prejudiciu de imagine atat persoanelor citate, cat si instantei insasi. "Calitatea procesuala stabilita de procuror nu exista in categoria participantilor la procesul penal (Titlul I, cap. II Cod Procedura Penala), singura prevedere fiind in art.4 C.P., care analizeaza personalitatea legii penale, in acceptiunea caruia faptuitor este persoana ce a savarsit o infractiune" - se arata in memoriul celor trei judecatori "anchetati" de DNA. "Pe de alta parte - precizeaza cei trei - citarea noastra privind savarsirea unor infractiuni in legatura cu o pricina pendinte -   cu cinci zile inaintea dezbaterilor cauzei - creeaza imaginea incercarii de intimidare in solutionarea acelei pricini".

In final, cei trei judecatori precizeaza: "Este de netagaduit ca ne supunem oricaror cercetari si verificari dispuse de organele competente, cu conditia ca acestea sa respecte dispozitiile legale si drepturile fundamentale ale omului".


DNA TACE. In mod firesc, ne-am adresat Departamentului National Anticoruptie, cu rugamintea de a ne furniza, potrivit Legii nr.544/2001, cateva informatii de interes public, despre acest caz mai putin obisnuit, in care, iata, trei judecatori de la ICCJ sunt cercetati ca "infractori". "Raspunsul" a fost sec:

"Referitor la solicitarea dvs., Biroul de informare si relatii publice este imputernicit sa va comunice ca orice detalii legate de plangerea formulata  impotriva persoanelor mentionate de dvs. reprezinta date care, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala se comunica numai persoanelor interesate". Atat! Bine ca nu ni s-a spus ca activitatea DNA este, ca si cea a Securitatii, "strict secreta".


FOST AVOCAT, DENUNTATOR DE PROFESIE. Autoarea denuntului impotriva celor trei judecatori de la ICCJ este numita Carmen Pastin, avand calitatea de imputernicita a uneia dintre partile aflate in procesul in cauza. Dar cine este Carmen Pastin? Rasfoind presa ultimilor ani, am aflat ca aceasta este o persoana ciudata, un fel de denuntator de profesie. Bunaoara, la data de 30 iunie 1994, printr-un Decret al presedintelui de atunci, Ion Iliescu, Carmen Pastin a fost revocata din functia de judecator financiar al Colegiului Jurisdictional al Camerei de Conturi Calarasi. Apoi, o gasim implicata, in calitate de "reprezentant al Ministerului Turismului" si, ulterior, in cea de avocat, in scandalul legat de Hotelul Cota 1.400, detinut la acea vreme de controversatul "Gigi Kent", intre timp decedat. De asemenea, "avocata" Carmen Pastin a fost amestecata in afacerea " Pavalache - Banca Internationala a Religiilor". Iata ce scria ziarul Ziua la 23 octombrie 2002: "Avocata fostului Consiliu de Administratie al BIR, Carmen Pastin, a amenintat-o fatis pe judecatoarea Cristina Negru Dumitru ca o va inlatura din magistratura! Efectul imediat: Cristinei Negru i-a fost luat dosarul si predat colegei de birou, Maria Zamfir". O luna mai tarziu, agentia Mediafax anunta ca, potrivit decanului Baroului de Avocatura Bucuresti, Toma Dragomir, avocata Carmen Pastin a fost supendata din functie. "A fost suspendata, pentru ca are niste dosare disciplinare", a precizat avocatul Toma Dragomir. Mai mult, in 2004, Baroul Bucuresti a decis, prin Hotararea nr. 2/25.03.2004, "excluderea din profesia de avocat a doamnei Pastin Carmen, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art 70 alin. 1 din Legea 51/1995."


In fine, mai recent, presa a relatat ca numita Carmen Pastin se ocupa de intocmirea actelor prin care o descendenta a familiei Sutu, o batrana de 86 de ani care locuieste in Italia, cere sa i se retrocedeze, printre altele, cladirile care gazduiesc azi CEC-ul, Banca Nationala, Facultatea de Medicina, sediul actual al Ministerului Administratiei si Internelor, cel al Ministerului Agriculturii etc, in total 54 de imobile, precum si sute de mii de hectare de teren.

Art. 70, alin. 1 din Legea nr. 51/1995, in baza caruia Baroul Bucuresti a exclus-o din avocatura pe Carmen Pastin prevede:  "Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei". De notat ca mai jos, la art. 73, acelasi act normativ prevede: "In perioada interdictiei, avocatul nu poate presta, sub nici o forma, asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocata€¦" Pentru a "fenta" legea, Carmen Pastin a trecut in tabara celebrilor "avocati constitutionali", unde o regasim, la un moment dat, avand calitatea de "prodecan". Deh! Vorba aia, decat codas la oras, mai bine fruntas in sat!

---

Despre autor: