Germania vrea sa reformeze UE

Ambitia presedintiei germane a UE este atingerea unui acord pentru o reformare a Uniunii in lipsa unei Constitutii respinse prin referendum de Franta si Olanda. Proiectul german consta intr-un nou tratat fara caracter constitutional, dar pastrand cele mai importante inovatii ale Constitutiei intrate in impas, transmite Mediafax.
Presedinte si ministru de Externe european
Presedintia germana a UE a pastrat principlale idei ale Constitutiei care sunt destinate simplificarii modului de adoptare a deciziilor in institutiile comunitare. Astfel Berlinul doreste infiintarea unui post de presedinte al Consiliului European ales pentru un mandat de doi ani si sase luni, in locul presedintiei semestriale exercitate de catre state. De asemenea Uniunea urmeaza sa aiba un ministru de Externe (chiar daca nu va purta aceasta denumire oficiala), care va indeplini si functia de vicepresedinte al Comisiei Europene si care va coordona politica externa a UE si va inlocui Inaltul reprezentant pentru politica externa. Marea Britanie este principalul adversar al acestui post.
Pentru simplificarea birocratiei de la Bruxelles, Comisia Europeana va avea, incepand din 2014, un numar de comisari egal cu doua treimi din numarul statelor UE, in timp ce in prezent fiecare stat isi desemneaza propriul comisar. Tarile vor fi reprezentate in baza principiului rotatiei. De asemenea numarul deciziilor adoptate cu majoritate calificata si in acord cu Parlamentul European este extins la domeniile cooperarii judiciare, politienesti si imigratiei ilegale.
Problema votului
Principala problema la acest Consiliu European este reprezentata de modalitatea de vot: Polonia doreste modificarea acestui sistem - in aceasta varianta Varsovia ar urma sa aiba 6 voturi, cu trei mai putine decat Berlinul. Presedintia germana a UE propune reluarea sistemului din Constitutie care prevede ca o decizie este adoptata daca obtine sustinerea a 55 la suta din statele membre care sa reprezinte 65 la suta din populatia Uniunii. Insa Polonia ameninta ca va bloca acordul daca cei 27 vor refuza reluarea acestui subiect. La cererea Olandei, Berlinul consolideaza mecanismul care permite Parlamentelor nationale ca in anumite conditii sa intarzie un proiect legislativ european daca apreciaza ca el aduce atingere competentelor nationale.
Un tratat mai succint
Presedintia germana a UE a preferat sa renunte la formula anterioara a Constitutiei Europene, care ingloba toate tratatele intr-un text unic. Propunerea germana va modifica cele doua tratate constitutive ale Uniunii (Tratatul de la Roma din 1957 privind Comunitatea Europeana si Tratatul de la Maastricht din 1992 privind UE). Noul text, respectiv lista de modificari, va fi mai succint dar mai greu de inteles de catre nespecialisti. Tratatul nu va mai contine termeni care ar putea permite asimilarea UE cu un stat federal, precum cel de "Constitutie" sau anumite simboluri specifice (drapel, imn, moneda), chiar daca acestea din urma vor continua sa existe.
Carta Drepturilor Fundamentale (54 de articole despre drepturile politice si sociale ale europenilor) nu va face parte din tratat. Insa un articol din tratat va mentiona caracterul juridic obligatoriu al Cartei, ceea ce Londra refuza, temandu-se ca va fi nevoita sa isi revizuiasca legislatia in domeniul social.
Scenarii pentru un acord european
Diferendele dintre statele europene - si mai ales opozitia fatisa a Poloniei - au facut ca rezultatul acestui Consiliu European sa fie total imprevizibil.
Summitul care a inceput ieri este programat sa dureze doua zile, dar este posibil sa fie prelungit pana sambata, intr-un efort menit sa asigure un acord. Intrebat cate camasi si-a adus la summitul UE de la Bruxelles, premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, a declarat joi: "Acesta este secretul meu, dar va pot spune ca am suficiente camasi pentru o negociere foarte indelungata", informeaza Mediafax. Scenariile rezultatelor acestor negocieri au trei variante: acord total, dezacord sau acord partial.
Varianta fericita
Un acord intre cele 27 de state membre ale carui ambitii sa fie pe masura sperantelor cancelarului Angela Merkel presupune ca acestea vor fi ajuns la un acord in privinta modificarilor care trebuie aduse tratatelor existente, neramanand de finalizat decat redactarea unui nou tratat "modificator". O munca in principal de natura juridica pe care cele 27 de state membre vor avea ca datorie sa o incheie in cadrul unei Conferinte interguvernamentale care va incepe din iulie si se va incheia la sfarsitul lui 2007.
Daca aceasta misiune va reusi, noul tratat va fi ulterior supus unui proces rapid de ratificare in toate statele membre, astfel incat acesta sa poata intra in vigoare pana la alegerile europene din iunie 2009. Dar procesul de ratificare poate dura circa un an iar succesul sau este in stransa legatura cu decizia statelor membre de a supune tratatul ratificarii in Parlament sau prin referendum. Cea de-a doua varianta, a referendumului, prezinta riscuri, dar unele state nu au de ales. Irlanda, de exemplu, va fi obligata sa organizeze un referendum. Marea Britanie, Olanda si Danemarca nu exclud organizarea unui referendum, in functie de continutul tratatului final, scrutinele fiind riscante in aceste tari eurosceptice.
Mica intelegere
Unii diplomati apreciaza ca este posibil ca cele 27 de state membre, tinand cont de obiectiile britanice, poloneze si olandeze, sa ajunga la un acord asupra mai multor puncte-cheie privind un nou tratat, lasand insa deschise o serie de aspecte. Ei ar putea decide organizarea unei conferinte interguvernamentale pentru a termina aceasta misiune, dar in aceasta ipoteza conferinta va trebui sa se desfasoare intr-un ritm "intens" pentru a putea fi finalizata pana la incheierea anului 2007. Acest termen este considerat unul de natura imperativa pentru ca tratatul sa poata fi ratificat si sa intre in vigoare pana la alegerile europene din iunie 2009.
Dezacord total
Nici unul dintre liderii europeni nu a dorit intr-adevar sa ia in calcul aceasta situatie. "Nu exista decat un plan A", a declarat, marti, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso. Toata lumea doreste ca pagina deschisa de respingerea proiectului de Constitutie de catre Franta si Olanda, in 2005, sa fie intoarsa. Liderii europeni au sustinut insa ca vor refuza convocarea unei conferinte interguvernamentale la care sa ramana de facut toata treaba. Iar problema unui nou tratat se va pune abia peste mult timp. Unii spun ca cei 27 nu si-ar reveni dupa un nou esec, care ar incetini actiunea europeana in toate domeniile", potrivit lui Jose Durao Barroso. Altii evoca o "Europa cu doua viteze", posibilitate mentionata ori de cate ori o situatie de criza ameninta Uniunea Europeana.
Basescu e pentru suprematia dreptului comunitar
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri inainte de plecarea sa la Bruxelles ca Romania va sustine la Consiliul European de vara suprematia Cartei Drepturilor Omului in fata dreptului national si ca UE sa aiba personalitate juridica pentru a fi un actor global important, transmite Mediafax. Basescu a adaugat ca Romania va sustine ideea ca Parlamentul European va trebui sa consulte si sa tina cont de opinia parlamentelor nationale in legatura cu problema suprematiei dreptului comunitar asupra celui national. Basescu a afirmat ca Romania va sustine necesitatea unei politici unice a UE. Presedintele a mai spus ca Romania va sustine de asemenea obligativitatea solidaritatii intre statele UE in momentul in care unul dintre aceste state se afla in dificultate energetica. Basescu a precizat ca Romania nu va sustine redeschiderea clauzei privitoare la numarul de voturi in cadrul Consiliului European, avand in vedere faptul ca acest numar de voturi a fost stabilit tinandu-se cont de numarul de locuitori stabilit de cel mai recent recensamant.
Tariceanu dezamagit de certuri
"Sunt putin dezamagit sa vad, mai ales dupa ce Romania a facut atatea eforturi pentru a adera la Uniunea Europeana, ca astazi exista cateva tari, din fericire putine, care ridica probleme ce deja au fost agreate in momentul in care actualul tratat constitutional a fost adoptat in 2004", a declarat premierul roman. Tariceanu considera ca solutia promovata de presedintia germana este acceptabila si a mentionat ca statele membre UE trebuie sa incerce sa conserve "o Uniune politica puternica". "Trebuie sa intelegem ca a fost greu sa ajungem aici si de aceea trebuie sa pastram aceeasi directie si in continuare", a precizat premierul roman, subliniind faptul ca este necesar ca statele membre UE "sa nu faca niciun pas inapoi". "Delegatia Romaniei este alcatuita din presedinte si primul-ministru si am convingerea ca avem un punct de vedere comun pe acest subiect. Pozitia Romaniei este pregatita de Ministerul de Externe, de specialisti. Aici nu este o chestiune de abordare as spune, personala, nu ne putem permite sa ne ducem acolo si sa avem abordari subiective de ordin personal, este o pozitie care trebuie sa reflecte interesul national", a spus Tariceanu inainte de plecarea spre Bruxelles.
Gazprom incurca din nou itele
Legaturile apropiate dintre companiile energetice din Uniunea Europeana si grupul rus Gazprom afecteaza eforturile autoritatilor comunitare de a stabili o strategie de securitate care sa reduca dependenta fata de resursele naturale ale Rusiei, relateaza Budapest Business Journal (BBJ), preluat de Mediafax. Un exemplu elocvent il reprezinta Burckhard Bergmann, presedintele consiliului de conducere al furnizorului german de energie E.ON Ruhrgas, care este si consul onorific al Rusiei in landul Renania de Nord Westfalia. Bergmann a preluat aceasta functie la sfarsitul anului trecut, provocand ingrijorare in legatura cu aparitia unui conflict de interese intre cea mai mare companie energetica din Germania si Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de resurse la nivel mondial. "Sunteti angajatul meu in Germania, mi-a spus presedintele Putin", a declarat in gluma Bergmann, care este si singurul strain membru in conducerea Gazprom. Liderii europeni, care participa joi si vineri la un summit la Bruxelles, fac eforturi pentru stabilirea unei strategii de securitate energetica care sa reduca dependenta statelor membre ale UE fata de Rusia, iar legaturile apropiate dintre multe companii europene si autoritatile de la Moscova reprezinta un impediment serios.

---

Despre autor: