"Cat voi fi eu primar, acolo va ramane parc", asta promitea Traian Basescu pe vremea cand era primarul Capitalei si se referea la Parcul Bordei. Promisiunea a fost incalcata chiar de Basescu, atunci cand a semnat retrocedarea zonei verzi in timpul mandatului sau. La asta se adauga si decizia irevocabila luata ieri de Curtea de Apel, care-i da dreptul lui Constanda sa construiasca in Parcul Bordei un cartier de vile.


Incredibil, dar adevarat. Judecatorii Curtii de Apel au dat ieri castig de cauza omului de afaceri Costica Constanda, dandu-i astfel dreptul sa construiasca in Parcul Bordei un cartier de vile de lux. Primaria Capitalei este obligata sa aprobe proiectul imobiliar si sa-l despagubeasca cu peste 17 milioane de euro, suma reprezentand veniturile pe care acesta considera ca le-ar fi obtinut in urma valorificarii spatiilor de birouri si ale locuintelor pe care le-ar fi construit in zona. "Nu am o expertiza juridica, dar parerea mea - pentru ca a fost un vot nominal - este ca vor plati cei care au cauzat, prin votul lor, acest prejudiciu. Daca cele peste 17 milioane de euro vor fi luate din bugetul municipal, ma voi constitui parte intr-un proces impotriva consilierilor care au votat impotriva", a spus primarul general, Adriean Videanu, care a adaugat ca proiectul Bordei va fi discutat in prima sedinta a Consiliului General.

In acelasi timp, primarul Videanu recunoaste ca s-a creat un precedent, fiind in pericol toate zonele verzi revendicate de fostii proprietari.
In afara de Cismigiu si o parte din Herastrau, Parcurile Tineretului, IOR, Carol, Izvor, Plumbuita, Bazilescu, Tei Toboc, Crangasi vor avea proprietari dupa modelul Constanda.


ISTORIC. Parcul Bordei a fost retrocedat pe vremea cand la sefia Capitalei se afla Traian Basescu. Cu toate ca se simtea cu musca pe caciula, el promitea bucurestenilor ca Parcul Bordei va ramane parc. Nici presedintele probabil nu credea la vremea respectiva in ceea ce spunea. Dovada ca dupa trei ani de procese Constanda poate sa-si vada visul cu ochii, mai exact, sa construiasca ntr-un parc un cartier rezidential. Zona este protejata de legea monumentelor istorice, iar in Planul Urbanistic General terenul este incadrat ca zona V4 - adica zona verde destinata exclusiv agrementului.

De asemenea, o dispozitie a primarului general, Adriean Videanu, interzice transformarea zonelor V1A (parcuri si gradini publice) prin documentatii de urbanism (PUZ-uri) in zone edificabile (destinate constructiilor).Cu toate acestea, Constanda a obtinut in instanta dreptul de a construi in Parcul Bordei cladiri cu destinatia de hoteluri si birouri, potrivit proiectului de urbanism depus de acesta la Primaria Capitalei. El este proprietarul a 3,3 hectare de teren de pe malul Lacului Floreasca, suprafata obtinuta in 2004, printr-un schimb de terenuri intre el si municipalitate. El a vandut deja o parcela de teren in suprafata de cinci mii de metri patrati unor ucraineni, situata pe latura din Strada Turgheniev, la jumatatea drumului dintre resedinta lui Traian Basescu si Strada Eliade.


DEFRISARI MASIVE. Distrugerea Parcului Bordei a inceput in vara anului 2004, cand s-au aprobat primele defrisari, sub acordul tacit al primarului Basescu.

Prima care a semnat o autorizatie de taiere a copacilor a fost Sulfina Barbu, fosta sefa a Directiei Protectiei Mediului, fost ministru al Mediului. Pe baza acordului ei, au urmat si celelalte avize care l-au ajutat pe Constanda sa taie peste o suta de copaci.


DECLARATIE
"Nu am o expertiza juridica, dar parerea mea - pentru ca a fost un vot nominal - este ca vor plati cei care au cauzat, prin votul lor, acest prejudiciu. Eu am obligatia sa respect hotararea instantei si va trebui, in prima sedinta, sa propun spre dezbatere PUZ-ul Bordei"
Adriean Videanu, primarul general al Capitalei

Spatiile verzi disparIn ultimii ani, 50% din zonele verzi ale Capitalei au fost transformate ilegal in carciumi, terase, cartiere de lux, garaje si benzinarii. Efectul? Bucurestenii traiesc cu patru ani mai putin decat media pe tara din cauza poluarii. Dezastrul a luat proportii mai ales in ultimii trei ani. 280 de tone de praf zac pe
kilometrul patrat din cauza disparitiei copacilor care ar putea retine fiecare cate 20 kg. de praf. Conform Institutului de Sanatate Publica, cateva mii de bucuresteni sufera de boli respiratorii din cauza aerului poluant. Daca in 1989, in Capitala erau 34,7 milioane mp de spatii verzi, in 1995, suprafata scazuse la 22,8 milioane mp, in 2001 la 17,8 milioane mp. In prezent se estimeaza ca au ramas doar 14 milioane de mp. Daca mergem in acelasi ritm, in cativa ani riscam sa nu mai putem respira.