Asasinii au scapat!

Asa cum ZIUA a anticipat in numarul de ieri, in editia de ora 16.00, Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca articolul III, punctul 2 din Legea 356/2006 de modificare a Codului de procedura penala privind competenta procurorilor militari in dosare in care sunt anchetati militari si civili este neconstitutional.
In urma acestei decizii, procurorii militari vor putea ancheta doar dosare in care sunt cercetati exclusiv militari. Dosarele in care exista si militari si civili vor fi cercetate de procurori civili. In aceasta ultima situatie, procurorii civili care vor prelua aceste dosare vor trebui sa preia ancheta din stadiul in care se afla, urmand sa decida asupra probelor si actelor de urmarire efectuate, daca le mentin ori le refac. Paradoxal, desi este bazata pe jurisprudenta Curtii Europene de la Strasbourg, decizia de ieri a instantei constitutionale contravine flagrant interesului national de aflare cat mai grabnica a adevarului despre crimele de la revolutie si mineriade, infractiuni care risca sa se prescrie in circa doi ani.
Mutarea dosarelor revolutiei si ale mineriadelor
Dosarele crimelor de la revolutie si mineriade, in care va aparea si un invinuit civil, vor fi declinate pe banda rulanta de procurorii militari, in favoarea celor civili, unde vor mai zace cel putin un an-doi, pana cand noii anchetatori se vor lamuri despre ce este vorba in ele si vor purcede la propriile cercetari. Pe de alta parte, procurorii civili habar nu au de specificul asasinatelor de la cumplitele evenimente, nu au instrumentat niciodata asemenea cazuri. Habar nu au cum functioneaza ordinele militare si care a fost efectul lor printre trupele de represiune. Pana vor deslusi ei noua materie va mai trece mult si bine. Si va interveni aproape sigur prescriptia raspunderii penale, care in cazurile de omor se implineste la 20 de ani de la data comiterii faptelor. Iar din 1989 - 1990 si pana la termenul limita de 20 de ani mai sunt circa doi ani, timp aproape insuficient pentru condamnarea cuiva.
Criminalii, principalii beneficiari
Ion Iliescu si generalii sai care sunt principalii invinuiti in dosarele revolutiei si mineriadele devin astfel principalii beneficiari ai deciziei Curtii Constitutionale. Curte care putea sa nu faca parada de existenta unei jurisprudente a CEDO si sa nu interzica, cel putin in cazul procurorilor militari, continuarea anchetelor aflate in curs. Pentru ca la fel ca procurorul militar, si cel civil a fost considerat de CEDO, in cazul "Pantea contra Romaniei" ca nu indeplineste conditiile unui magistrat independent, fiind un "agent guvernamental" care nu ofera garantii de independenta si impartialitate. Reamintim ca in cazul "Pantea contra Romaniei", CEDO a interzis procurorilor romani sa mai emita mandate de arestare, considerand ca acestia sunt "agenti guvernamentali", aflati in subordinea politicului prin persoana ministrului Justitiei si, ca atare, nu pot garanta un proces echitabil. Si in prezent, conform modificarilor legislative puse in opera de ex-ministrul Macovei, procurorii activeaza sub autoritatea ministrului Justitiei, care le poate propune numirea sau demiterea in cazul functiilor de conducere de la marile parchete. Prin urmare, nu s-ar fi incalcat nici o garantie procesuala daca dosarele cumplitelor evenimente, aflate in stadiul de ancheta la procurorii militari, ramaneau, in continuare, la acestia, urmand ca eventualii inculpati trimisi in judecata sa fie judecati de o instanta civila. O astfel de masura ar fi raspuns interesului public, in special doleantelor urmasilor celor peste 1000 de morti de la revolutie si mineriade, precum si celor peste 5000 de raniti si schiloditi, care stau cu teama ca asasinii vor scapa prin prescriere.
Curtea Constitutionala s-a simtit "terorizata"
La sfarsitul zilei trecute, cand toata tara astepta decizia in privinta exceptiei legate de civilii cercetati de magistratii militari, Curtea Constitutionala a amanat solutia, si a emis un comunicat - credem noi total neinspirat - prin care s-a declarat supusa unor amenintari si chiar "terorizata" de asociatiile de revolutionari care cer de 17 ani pedepsirea criminalilor si care au protestat pentru a preveni tergiversarea dosarelor Revolutiei. Citam din comunicat: "Curtea Constitutionala este consternata de faptul ca in preajma luarii unei decizii
intr-o cauza cu care a fost legal investita, privind constitutionalitatea unor dispozitii legale (art. III alin. 2 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea Codului de procedura penala) asupra sa s-au exercitat amenintari, intimidari si alte presiuni din partea unor organizatii ale revolutionarilor romani, semnate de Teodor Maries, presedinte al Asociatiei 21 Decembrie 1989, Sorin Iliesiu, vicepresedinte al Aliantei Civice, Antonie Popescu, avocat, membru senior al Ligii Studentilor.
Astfel, intr-o prima scrisoare inaintata presedintelui Romaniei, presedintelui Comisiei Europene, presedintelui Parlamentului European, vicepresedintelui Comisiei Europene, comisar pentru justitie, precum si Curtii Constitutionale, semnatarii someaza Curtea - si celelalte autoritati publice sa o influenteze - pentru a lua o decizie in sensul dorit de ei, desi interventia acestora, ilegala, priveste o cauza care nu le apartine (un dosar intrat pe rolul Curtii la finele anului 2006, referitor la furtul din conductele petroliere din judetul Prahova, in care sunt angrenati civili si fosti politisti). Autorii somatiei solicita Curtii ca, prin solutia sa, dosarele aflate la parchetele militare sa ramana in competenta acestora pana la definitivarea cercetarilor.
In cea de-a doua somatie adresata plenului Curtii Constitutionale, Teodor Maries, presedinte de onoare al Senatului Blocului National al Revolutionarilor - Decembrie 1989, ii "someaza" pe judecatorii constitutionali sa decida "in favoarea ADEVARULUI - ACUM!".
Consideram ca aceste somatii reprezinta o grava atingere adusa justitiei constitutionale din Romania, un mod nepermis de presiune asupra Curtii si o regretabila incalcare a dispozitiilor legale privitoare la rolul si menirea organizatiilor apartinand societatii civile in raporturile lor cu Justitia romana si Curtea Constitutionala.
A soma Curtea Constitutionala sa se pronunte intr-un fel sau altul constituie o ingerinta nepermisa in activitatea instantei de contencios constitutional, de natura sa submineze autoritatea acestei institutii menita sa vegheze la asigurarea suprematiei Constitutiei, ca si a valorilor democratiei pentru care si-au jertfit viata tinerii din Decembrie 1989.
De asemenea, consideram inacceptabile amenintarile proferate sub aceleasi semnaturi, in numele asociatiilor de revolutionari, care "au decis ca incepand din 19 iunie, orele 7:30, sa inceapa pichetarea sediului Curtii Constitutionale pana la demiterea si pedepsirea tuturor celor care ar putea actiona prin decizia lor din 19 iunie...".
Dar, aceasta decizie nu a fost inca luata, pronuntarea fiind amanata pentru data de 20 iunie, si ea nu poate face obiectul unor comentarii partizane. Si in aceasta, Curtea Constitutionala vede o amenintare la adresa independentei sale, stabilita prin Constitutie si propria lege organica.
Toate aceste demersuri, fara precedent in istoria de 15 ani a Curtii Constitutionale, constituie un act de terorism juridic si o ilegitima actiune a asa-zisilor reprezentanti ai societatii civile.
Pe aceasta cale, Curtea Constitutionala se vede din nou datoare sa reafirme, in fata opiniei publice, ca ea nu poate fi influentata sub nici o forma in solutionarea cauzelor cu care este investita in virtutea rolului sau de "garant al suprematiei Constitutiei".
Politicul ar fi putut preveni catastrofa
Cum decizia Curtii Constitutionale este general obligatorie, nu mai este nimic de facut, iar dosarele vor fi declinate in masa la parchetele civile. Pe de alta parte, clasa politica care a avut cunostinta de practica CEDO in materie a gresit vadit cand prin Legea 356/2006 a permis continuarea proceselor in curs cu civili de catre magistratii militari. Se putea anticipa aparitia unor exceptii de neconstitutionalitate pe aceasta tema, iar fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, ar fi avut obligatia sa previna acest lucru prin promovarea unei ordonante de urgenta care sa faca declinarea inca de anul trecut de cand CEDO a dat solutia in cazul "Maszni contra Romaniei". Macovei putea intui ca data fiind componenta Curtii Constitutionale, alcatuita in majoritate din judecatori tributari gruparii Iliescu - PSD, exceptiile ca cea in discutie ar fi fost imediat admise pe considerente politice, impletite la fix cu motivatia existentei unei jurisprudente CEDO in materie. Si ca unora dintre judecatorii Curtii Constitutionale le va conveni de minune sa faca parada de legislatia europeana pentru a camufla banuitele interese politice. Daca Macovei ar fi promovat o asemenea ordonanta de urgenta, s-ar fi castigat cel putin noua luni in economia de timp a anchetelor. Este limpede insa ca nu a existat nici un interes real de finalizare a dosarelor revolutiei si mineriadelor, ci doar unul pur declarativ.
Revolutionarii cer Ordonanta de Urgenta
Teodor Maries, liderul Blocului National al Revolutionarilor si presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, s-a declarat revoltat de hotararea Curtii Constitutionale: "Daca hotararea judecatorilor este luata in unanimitate, atunci suta la suta intreaga clasa politica este complice. In cazul in care totusi exista judecatori de bun simt, care au facut opinie separata gandindu-se ca nu pot sa-si bata joc de munca de ani a unor oameni, facuta pe bani publici, de tot efortul revolutionarilor de a depune marturie si a-i aduce in fata legii pe criminali, atunci mai exista o speranta. Iar speranta imediata ar fi o ordonanta de urgenta in care sa se precizeze ca cele doua dosare de interes national - revolutia si mineriadele - sa ramana in continuare la Sectia Parchetelor Militare. Sau o ordonanta de urgenta care sa decida trecerea in rezerva a procurorilor militari de la Sectia Parchetelor Militare care lucreaza in aceste dosare si mutarea lor la sectia civila unde sa-si continue cercetarile. Maine la ora 12.20 (n.red. - adica azi) vom sustine la sediul Asociatiei 21 Decembrie 1989 o conferinta de presa extraordinara in care vom face dezvaluiri importante despre interesul unor judecatori de la Curtea Constitutionala in aceste cauze".
---
Cu PSD, PD, PC si PRM in frunte, politicienii sunt mandri de decizie
Clasa politica saluta decizia Curtii
Hotararea Curtii Constitutionale de a declara neconstitutional articolul privind competenta procurorilor militari in cauze in care sunt cercetati si civili este privita din perspective diferite de clasa politica. Practic, prin aceasta decizie, procurorii militari vor putea ancheta doar militari, situatie in care dosarele mineriadei din 13-15 iunie '90 precum si cel al revolutiei, in care fostul presedinte Ion Iliescu este pus sub in invinuire, vor fi transferate procurorilor civili. PSD sustine ca decizia Curtii este corecta aducand ca argument practica europeana in care doar in situatii de razboi sau exceptionale, procurorii militari ancheteaza dosarele civililor. De asemenea, democratii sustin ca decizia este luata in conformitate cu exigentele Uniunii Europene. Reprezentantii PRM sustin ca procesele se vor prelungi destul de mult, in timp ce liberalii considera ca hotararea ar putea afecta toata procedura cu dosarele lucrate pana acum. Societatea civila reactioneaza diferit, precizand ca regulile sunt schimbate in functie de anumite persoane. (M.T.)
Sergiu Andon, senator PC
"La fel era si fara Iliescu"
"Este normal sa nu mai existe o instanta militara pe timp de pace, iar trendul merge in directia restrangerii competentelor acestor instante. Ele sunt o ramasita a sistemului stalinist si sunt in dezacord cu legislatia Uniunii Europene. La ultima modificare a legii se stabilise deja restrangerea atributiilor instantelor militare si sa fie judecate doar cauzele aflate in desfasurare. Consider ca si daca nu era cazul Ion Iliescu tot in acest fel s-ar fi actionat". (C.A.)
Daniel Buda, deputat PD
O decizie conforma cu cerintele UE
"Toate dosarele vor trebui transferate la instantele civile. Nu cred ca procesele se vor prelungi prea mult deoarece fiecare proba administrata ramane la dosar. Nu am vazut exact decizia Curtii Constitutionale, dar cred ca aceasta ar trebui sa aiba efecte doar pe viitor. Oricum cred ca decizia este in conformitate cu cerintele Uniunii Europene". (A.I.)
Valentin Dinescu, senator PRM
"Procesele se vor prelungi destul de mult"
"Era neavenita imprejurarea ca civilii sa fie judecati impreuna cu militarii. In primul rand, procurorii militari este ca nu au presedinte, ci comandant. Procesele se vor prelungi destul de mult deoarece se va folosi institutia disjungerii. Asta presupune o noua reinstrumentare, un nou rechizitoriu. Toate procesele in curs vor fi disjunse deoarece, odata ce legea a fost declarata neconstitutionala, ea trebuie schimbata in sensul deciziei Curtii. In plus, exista un principiu juridic dupa care se aplica legea mai favorabila."
Cristian Diaconescu, purtator de cuvant al PSD
"E o practica europeana"
"Este o practica europeana. Trebuia mai demult sa se intample asa. In alte tari, procurorii militari ancheteaza dosare ale civililor, in conditii de razboi sau in situatii exceptionale". (A.H.)
Valeriu Stoica, presedinte CRN al PLD
Probatoriile sa ramana valabile
"Mi se pare suspect ca judecatorii Curtii Constitutionale au luat o asemenea decizie dupa atat timp si cred ca are legatura cu faptul ca multi dintre ei sunt apropiati ai lui Ion Iliescu. Cred ca trebuie sa se faca transferul dosarului catre instantele civile, iar probatoriile sa ramana valabile". (C.A.)
Radu Stroe, senator PNL
"Atentie la afectarea procedurii"
"Cu privire la decizia Curtii Constitutionale am doua lucruri de spus. In primul rand, de principiu, ar trebui ca Romania sa termine cu arhaismele bolsevice ale instantelor militare. In al doilea rand insa, prin aceasta masura este posibil sa ni se afecteze toata procedura cu dosarele lucrate pana in acest moment, dosare pe care le asteptam cu totii." (R.G.)
Peter Eckstein Kovacs, senator UDMR
"Din pacate, decizia Curtii e rationala"
"Consider ca decizia Curtii Constitutionale este in acord cu reglementarile Uniunii Europene. Daca in foarte multe cazuri am hotarat sa demilitarizam institutiile, si in acest caz trebuie sa acceptam principiul si sa-l punem in aplicare. Sunt decizii de principiu si criterii pe care le are Uniunea Europeana si care pot sa nu ne convina noua, opiniei publice. Cu parere de rau, consider ca decizia Curtii este una evident constitutionala si rationala". (R.I.P.)
Cozmin Gusa, lider PIN
Jocul Curtii
"In mod clar, Curtea Constitutionala da doar acele decizii care avantajeaza politicienii vechi si corupti. Jocul pe care l-a facut la referendum Curtea, in favoarea lui Traian Basescu si in defavoarea Constitutiei si romanilor poate continua cu un joc care avantajeaza un alt politician vechi, adica pe Ion Iliescu".
Aurelian Pavelescu, prim-vicepresedinte PNTCD
"Decizie iresponsabila"
"Este o decizie pe care o calific nedreapta si iresponsabila, data de o Curte fara legitimitate morala, compusa din judecatori care-i datoreaza lui Ion Illiescu functiile pe care le detin. Este inca o dovada a faptului ca in Romania nu exista stat de drept, adevarul despre mineriade fiind calcat in picioare". (R.I.P.)
Zoe Petre, istoric
"Tertip pentru amanarea procesului"
"Este foarte clar ca Ion Iliescu este protejat de Curtea Constitutionala, deoarece multi reprezentanti ai acesteia au fost numiti din apropiatii fostului presedinte. Ion Iliescu poarta responsabilitea politica pentru teroristi si mineriade, iar acest tertip nu face altceva decat sa amane procesul lui Iliescu". (C.A.)
Stelian Tanase, politolog
Se schimba regulile in functie de persoane
"De 17 ani asistam la schimbarea regulilor in functie de anumite persoane, in loc sa consolidam institutiile statului. Acest fenomen reprezinta un simptom al bolii de care sufera societatea romaneasca. Curtea Constitutionala este la randul ei formata din oamenii PSD. Nu trebuie sa uitam ca Parchetele militare cerceteaza diferite afaceri necurate din armata, iar aceasta decizie face scapati multi oameni grei. In armata exista o groapa de gunoi Glina, care ascunde multe afaceri, in care exista o puternica relatie civilo-militara. Armata e un mediu inchis in care cu greu se poate patrunde pentru ca exista bani multi in joc". (C.A.)
Curtea Constitutionala a dat o lovitura impotriva infaptuirii Justitiei
Seniorii Ligii Studentilor, in calitatea de participanti la Fenomenul Piata Universitatii 1989-1990 si membri ai retelei Civic Net - Piata Universitatii, isi exprima profunda indignare fata de ultima lovitura data Justitiei, dreptatii si adevarului, in Romania. Ingroparea Dosarelor Revolutiei si loviturii de stat din decembrie 1989 si a Mineriadei din iunie 1990 constituie o intoarcere in timp cu 17 ani a Romaniei.
Decizia Curtii Constitutionale, care infirma cercetarea penala intreprinsa pana acum (de procurori militari), violeaza Articolul 17 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care interzice abuzul de drept. Totodata, daca am considera ca ar fi o restrangere de drepturi cercetarea intreprinsa pana acum in Dosarele Revolutiei si Minderiadei, aceasta este o situatie prevazuta de Articolul 18 din Conventie care permite ca se pot opera chiar restrangeri de drepturi limitate la anumite cauze in anumite conditii si la un timp oarecare, limitat, si doar pentru un scop oarecare, temeinic motivat. Or, Revolutia si Mineriada constituie motive suficient de temeinice chiar daca numai pentru faptul ca nu se va putea vorbi de o restabilire a imaginii unei Justitii corecte in Romania atata timp cat vinovatii pentru crimele din decembrie 1989 si iunie 1990 nu vor fi pedepsiti. Indiferent cine ar fi acestia, nimeni nu este mai presus de lege.
De aceea, afirmam ca este abuziv si contrar dreptului comunitar ca un organism din afara sistemului institutional judiciar sa modifice pe o cale indirecta legi organice, printr-o interpretare fortata si o extindere a acestei interpretari la situatii care nu intra in contradictie cu dispozitiile Constitutiei sau ale unor decizii CEDO.
Ca reprezentanti ai victimelor, martori si participanti la evenimentele din decembrie 1989-iunie 1990, condamnam vehement faptul ca, sub pretextul alinierii la standarde europene, se urmareste de fapt ca Dosarele privind crimele Revolutiei si Mineriadelor sa fie fragmentate si, in final, disipate pana la pierderea urmelor vinovatilor.
Noi stim ca, in realitate, lucrurile stau astfel: pentru unele din dosarele in care sunt implicati militari si civili deopotriva nimic nu impiedica efectuarea cercetarii penale de catre procurorii militari - parchetele militare constituind doar una din sectiile Ministerului Public (Parchetului general) - sectia parchetelor militare, ca si DNA, ca si DIICOT.
Reiteram ca decizia CEDO se refera doar la judecarea cauzelor, nu si la instructia penala, (cercetare penala nejudecatoreasca) anterioara trimiterii in judecata.
Or, atat Curtea cat si Comisia Europeana au admis ca o situatie intermediara, provizorie, poate fi acceptata pentru Romania in ce priveste statutul procurorilor, in forma stabilita dupa 2004.
Protestam energic fata de toate aceste manevre de modificare repetata a procedurii penale, pe cale directa legislativa sau prin intermediul Curtii Constitutionale, care au ca scop clar acoperirea si apararea unor importanti oameni politici si militari - dintre care multi au avut legaturi directe cu structurile KGB si GRU din Romania - si care s-au sustras de peste 17 ani cercetarii si judecarii pentru faptele penale si crimele care s-au comis.
Reamintim acestora si opiniei publice o inscriptie scrisa pe cladirea Universitatii in decembrie 1989: "Dreptate, ochii plansi cer sa te vada". Si o alta, plasata pe "Facultatea de Golani" - Institutul de Arhitectura - in timpul manifestatiei maraton anticomuniste din aprilie-iunie 1990: "Cine uita, nu merita"!
Noi nu vom uita niciodata!
Civic Net - Piata Universitatii
---
Emanatii au ramas la putere prin crime impotriva umanitatii
Iliescu, Chitac, Magureanu, Diamandescu, Voican Voiculescu, Trutulescu sunt numai cativa din cei care au coordonat represiunea din 13-15 iunie

Intre 13 si 15 iunie 1990, in timpul evenimentelor din Bucuresti, au fost ucise sase persoane, alte cateva zeci au fost ranite, iar cladirile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, precum si sedii de partide si alte institutii importante ale statului au fost devastate. Ancheta privind mineriada din 1990 - in care sunt cercetate in jur de 20 de persoane, printre care si Ion Iliescu - care are calitatea de invinuit, include acuzatii precum subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si crime impotriva umanitatii. Printre infractiunile despre care anchetatorii au date ca au fost comise in timpul mineriadei din 1990 se afla subminarea puterii de stat, subminarea economiei nationale, talharie, distrugere, asociere in vederea comiterii de infractiuni, arestare ilegala si cercetare abuziva, lipsire de libertate in mod ilegal, aplicare de rele tratamente si crime impotriva umanitatii. In acest caz, procurorii militari au audiat mai multe persoane printre care Virgil Magureanu - fost sef al Serviciului Roman de Informatii, generalul Mihai Chitac - fost ministru de Interne, colonelul Gheorghe Trutulescu - fost comandant al Unitatii de Cercetare si Diversiune Buzau, Corneliu Diamandescu - fostul sef al Politiei Romane si Gelu Voican Voiculescu.
"Golaniada"
Fenomenul "Piata Universitatii" a debutat in aprilie 1990, ca manifestatie anti-fesenista si anti-comunista. Protestele "golanilor" au fost reprimate, incepand cu 13 iunie, in urma interventiei fortelor de ordine si apoi a minerilor. Confruntari violente, vehicule de politie incendiate, lupte de strada. In seara zilei de 13 iunie, primele garnituri de tren pline cu mineri plecau din Petrosani spre Bucuresti, ajungand pe 14 in Capitala, fiind conduse de Miron Cozma. Minerii ocupa Piata, devastand ulterior sedii din Falcultatea de Geologie, Facultatea de Litere, Facultatea de Matematica, Institutul de Arhitectura si sedii de partide.
Voinea mai voia cateva luni
In primavara acestui an, generalul-magistrat Dan Voinea, procurorul care coordoneaza dosarul mineriadei din 1990 si cel al Revolutiei din decembrie 1989, declara ca cele doua dosare ar putea fi incheiate cu rechizitorii pana la sfarsitul acestui an. "Sper ca pana in toamna dosarul Revolutiei sa fie finalizat cu rechizitoriu. Mai mult, inainte de acesta speram sa-l putem inchide pe cel referitor la mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu va pot garanta insa aceste date, caci ele nu depind in totalitate de noi. Va pot spune insa ca facem tot posibilul pentru ca termenele pe care le-am avansat aici sa nu fie depasite", spunea procurorul Voinea, intr-o intalnire a Asociatiei 21 Decembrie prilejuita de aniversarea a 17 ani de la debutul manifestarilor din Piata Universitatii din 1990.
Cozma acuza
Miron Cozma este unul dintre principalii acuzatori ai lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei din '90. Cozma l-a acuzat pe fostul sef al statului si a dat declaratii impotriva acestuia, dupa ce Iliescu i-a revocat gratierea si l-a aruncat din nou dupa gratii. Fostul lider al minerilor le-a declarat anchetatorilor ca nu el a fost cel care a adus minerii la Bucuresti, ci Iliescu. Cozma spunea in fata anchetatorilor ca Iliescu a instigat minerii si populatia in 1990 sa intervina impotriva manifestantilor din Piata Universitatii pentru a-si justifica actiunile. "Dupa Revolutie, Puterea s-a abtinut sa mai foloseasca impotriva opozantilor politici si a manifestantilor institutiile abilitate, si a preferat interventia muncitorilor si a minerilor pentru justificarea actiunilor, dovada fiind si cererea presedintelui catre populatie si prin care Iliescu instiga populatia sa intervina impotriva manifestantilor", afirma Miron Cozma.
Apararea lui Iliescu
Ion Iliescu declara anul trecut, dupa audierea sa la Sectia Parchetelor Militare, ca este o aberatie sa fie trimis in judecata in dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Fostul sef al statului declara atunci ca a avut o discutie informala despre acest dosar si ca a incercat sa clarifice cadrul procesual in cauza. Totodata, fiind intrebat de jurnalisti cum apreciaza posibilitatea trimiterii sale in judecata, Ion Iliescu a spus ca "acest lucru ar fi o aberatie". "Cum poti sa acuzi seful statului pentru atac la adresa institutiilor? Lucrurile se vor lamuri pe fond ulterior", spunea Iliescu, care considera ca o eventuala trimitere a sa in judecata ar fi "o mare aberatie si e inadmisibil". Intrebat de presa ce parere are despre acuzatiile care i-au fost aduse, fostul sef al statului nu a vrut sa comenteze, spunand doar ca "depinde cine acuza". Iliescu a facut si o plangere la CSM impotriva generalului Dan Voinea, procurorul care instrumenteaza dosarul. Plangere in care spunea ca nu i-au fost prezentate probele si dovezile din dosar.
Ucisi prin impuscare
Fostul presedinte Ion Iliescu este invinuit si in dosarul privind moartea a patru persoane in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Ancheta este o parte disjunsa din dosarul privind mineriada din '90 si vizeaza implicarea mai multor ofiteri in rezerva din Ministerul de Interne in uciderea prin impuscare a patru persoane.
Initial, in aceasta ancheta au fost pusi sub invinuire generalul (r) Mihai Chitac - fost ministru de Interne, generalul (r) Gheorghe Andrita - fost adjunct al ministrului de Interne si trei colonei de Politie in rezerva. Dosarul a fost trimis Inaltei Curti de Casatie si Justitie in 2000, dar in 2003 magistratii instantei supreme l-au restituit procurorilor militari, pentru refacerea materialului de urmarire penala. Potrivit Mediafax, in urma declaratiilor existente la dosar, procurorii militari l-au pus sub invinuire si pe fostul presedinte Ion Iliescu.
Fostul sef al statului a declarat ca invinuirea sa in dosarul privind moartea a patru persoane in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 reprezinta un act eminamente politic, fara temei juridic. Iliescu a declarat ca nici pana in momentul de fata nu i-au fost prezentate, de catre organele de cercetare nici un fel de fapte care sa il incrimineze. "Nici pana acum nu mi-au prezentat nici un fel de fapte. Ei (organele de cercetare, n. red.) au doar reclamatii, de la Asociatia <<21 Decembrie>> si altele. Dar organele de cercetare trebuie sa prezinte niste fapte", a aratat Iliescu. "Eram seful statului. Se declansase o actiune anarhica. O devastare de institutii ale statului. Eu ce trebuia sa fac? Sa stau cu mainile in san, sa ma uit la declansarea acestei anarhii, care putea sa duca la razboi civil pana la urma? Nu am avut politie, nu am avut instrumente de actiune. Si s-a petrecut si aceasta tragedie in care au murit niste oameni. Si incriminezi seful statului, care era obiectul acestor actiuni anarhice? Nu vedeti ca este o absurditate?", a spus acesta.
Martorul Cozma.
Miron Cozma are calitatea de martor in dosarul Mineriadei din iunie 1990. El a fost condamnat pentru implicarea in doua mineriade: sapte ani si 11 luni inchisoare (pedeapsa executata deja pentru mineriada din 1991) si zece ani de inchisoare (pedeapsa aplicata de instanta suprema pentru mineriada de la Costesti, din februarie 1999).
A dat in judecata statul roman, cerand despagubiri de patru milioane de euro, pe motiv ca a fost detinut ilegal 178 de zile, in perioada decembrie 2004 - iunie 2005, dupa ce a fost gratiat de Ion Iliescu. In 16 decembrie 2004, in ultimele zile de mandat prezidential, Ion Iliescu l-a gratiat pe "Luceafarul Huilei" pentru anii de inchisoare la care acesta a fost condamnat. Reactia opiniei publice a fost extrem de dura, astfel incat Ion Iliescu a emis un alt decret de revocare al celui anterior. Cozma a fost retinut, dupa numai 24 de ore de libertate, pe 17 decembrie 2004, fiind reincarcerat.
Miron Cozma a incercat in mai multe randuri sa obtina eliberarea conditionata, dupa ce instanta a decis, la inceputul lunii decembrie 2005, contopirea pedepselor fostului lider al minerilor. In 9 ianuarie 2007, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti admisese propunerea comisiei speciale a Penitenciarului Rahova de eliberare conditionata a fostului lider al minerilor, considerand ca Miron Cozma, care a executat peste 3300 de zile de inchisoare, a dat dovada de indreptare a comportamentului sau antisocial. Decizia a fost atacata cu recurs. In 20 februarie, instanta Tribunalului Bucuresti admitea recursul Parchetului, Cozma ramanand dupa gratii.
Plangerea AVM
La inceputul anului 2004, procurorul general al Romaniei de atunci, Ilie Botos, a constituit o echipa care sa se ocupe de finalizarea dosarelor privind evenimentele din timpul mineriadei din 1990, demers ce a survenit unei intalniri dintre seful Ministerului Public si liderul Asociatiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene (foto). AVM formulase, in 1997, o plangere penala impotriva lui Miron Cozma, Nicolae Camarasescu, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Gheorghe Diamandescu, Mihai Chitac si altii, in care ii acuza pe acestia de "organizarea, instigarea si transportarea minerilor din centrele miniere importante ale tarii in Capitala, precum si de comiterea actelor de barbarie ale minerilor, care s-au folosit de diferite unelte apte de a produce moartea (securi, topoare, rangi, tarnacoape, lanturi, cabluri electrice), distrugand lacasuri de invatamant, laboratoare etc". AVM mai sustinea ca minerii au "sechestrat, maltratat, schingiuit, violat si ucis". Initial, plangerea AVM a fost inregistrata la Parchetul civil. La 26 mai 1997, institutia si-a declinat competenta in favoarea procurorilor militari, motivand ca doua din persoanele reclamate aveau la acea data calitatea de militar: Mihai Chitac - fost ministru de Interne) si Gheorghe Diamandescu - fost sef al Inspectoratului General al Politiei).
Chiuariu si Kovesi au promis urgentarea dosarelor
Reprezentantii societatii civile s-au intalnit luna trecuta cu procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, si cu generalul magistrat Dan Voinea, pentru a discuta situatia dosarelor Revolutiei din decembrie '89 si ale Mineriadei din iunie 1990 si pentru a cere urgentarea solutionarii acestora. Delegatia formata din cinci persoane, printre care Ion Caramitru, Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice - initiatorul apelurilor pentru aflarea adevarului referitor la masacrul din decembrie 1989 si iunie 1990 si Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, a cerut asigurari din partea conducerii Ministerului Public ca exista sprijin in crearea tuturor conditiilor necesare procurorilor de caz, pentru ca cele doua dosare sa fie solutionate cat mai curand posibil. "Discutia a fost extrem de utila. Cred ca suntem intr-o situatie favorabila finalizarii si solutionarii acestor doua dosare. Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, procurorul general, generalul-magistrat Dan Voinea, toti trei doresc rezolvarea cu maxima urgenta a celor doua dosare. Personal, eu nu mai vad nici o piedica pentru a se tergiversa finalizarea lor", declara Sorin Iiesiu la sfarsitul intalnirii. (Bogdan GALCA)

---

Despre autor: