Conventia internationala privind comertul cu specii protejate de fauna si flora (CITES) a adoptat la sfarsitul saptamanii trecute o rezolutie prin care se declara impotriva prohibitiei la sturioni. Romania a adoptat in 2006 masura interzicerii totale a pescuitului la sturioni pe o perioada de zece ani.


Reuniunea anuala a CITES a avut loc intre 3 si 15 iunie la Haga, in Olanda. Intre discutiile cele mai aprinse au fost si cele legate de cotele de captura si de export la sturioni. Dupa cum se stie, CITES este singurul organism abilitat sa dea respectivele cote fiecarui stat in parte. Cota Romaniei este zero atat la export, cat mai ales la productie, pentru ca, de anul trecut, tara noastra a initiat prohibitia totala pentru o perioada de zece ani la aceste specii. La finalul dezbaterilor, la propunerea Federatiei Ruse, Conventia a adoptat un document - Amendment of Resolution Conf. 12.7 (Rev. CoP13) - prin care adopta o serie de masuri cu privire la cotele de captura si de export pentru diferite tari.


FARA ECHIVOC. Chiar in primele paragrafe ale documentului, membrii Conventiei fac o afirmatie suprinzatoare: "Cota zero de productie conduce la un nivel crescut al braconajului, la capturi ilegale, la reducerea locurilor de munca, la reducerea finantarilor pentru sectorul acvaculturii si chiar la declinul populatiilor de sturioni din mediul natural". Cu alte cuvinte, Conventia precizeaza clar ca interzicerea pescuitului de sturioni ameninta speciile, nu numai ca nu le ajuta. In plus, prohibitia nu face decat sa dauneze sturionilor din mediul natural in loc sa ii protejeze. CITES spune foarte clar ca sectorul acvaculturii, considerat de multi foarte folositor pentru salvarea speciilor, este si el grav afectat in tarile care au cota de captura zero.


MINCIUNI. In Romania, prohibitia a fost instaurata in anul 2006, dupa o scurta si intensa campanie a Ministerului Mediului si Ministerului Agriculturii, autoritatile fiind sustinute de o organizatie nonguvernamentala. Initiatorii prohibitiei au pretins ca detin studii si cercetari stiintifice bine fundamentate, care arata fara tagada ca populatiile de sturioni sunt in declin si ca singura metoda prin care speciile mai pot fi salvate este instaurarea cat mai rapida a prohibitiei. Prin vocea fostului ministru la Mediului, Sulfina Barbu, autoritatile si societatea civila sustineau ca masura este sprijinita in totalitate de foruri ecologice internationale si, mai ales, de CITES. Asta desi prin simplul fapt ca oferea cota de captura si cota de export in fiecare an Romaniei, CITES arata ca nu este nimic in neregula cu stocurile de sturioni de la noi. A urmat totusi introducerea prohibitiei in apele romanesti pentru zece ani. Pescarii romani au fost pusi in fata faptului implinit: daca erau prinsi pescuind sturioni riscau sa faca puscarie, in vreme ce vecinii ucraineni si bulgari aveau deplina libertate la captura. Jurnalul National a publicat anul trecut si in 2007 o serie de reportaje despre cum bulgarii captureaza exemplare de sturioni si de 100 de kilograme, in vreme ce pescarii de la noi sunt practic obligati sa braconeze. Fenomenul avea si are in continuare loc pe tot cursul Dunarii, de la intrarea fluviului in tara si pana in Delta. Minciuna si demagogia autoritatilor si societatii civile ies acum la iveala o data cu Rezolutia CITES.


NereguliImediat dupa instaurarea prohibitiei au inceput si problemele. Au inceput sa iasa la iveala si anumite ilegalitati, comise chiar de autoritatile interesate de protejarea sturionilor. Primele s-au referit la favorizarea de catre stat a anumitor firme interesate de agricultura. Un raport al Corpului de Control al ministrului Agriculturii a scos la iveala in iarna ca anumite firme au fost favorizate clar in procedura de obtinere a licentelor si a cotelor de acvacultura. Raportul a fost clasat dupa ce ministrul de atunci al Agriculturii, Gheorghe Flutur, a refuzat sa-l semneze. Anumite firme au fost favorizate si cand a fost vorba de repopularea Dunarii cu sturioni proveniti din fermele de acvacultura. In plus, repopularea a fost facuta, cel putin in judetul Tulcea, fara autorizatie de mediu. Ne intrebam cat timp ar trebui sa mai treaca pana cand justitia sa se sesizeze in aceste cazuri si sa ia masuri penale impotriva vinovatilor.